Jurnalista, pre┼čedintele ┼či tratatele

Publicat în Dilema Veche nr. 228 din 25 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Oamenii politici nu iubesc presa. De multe ori s├«nt deranja┼úi de relat─âri, de tonul jurnali┼čtilor, de felul cum sun─â c├«te o interpelare. Pentru politicieni, ziari┼čtii au un spirit critic prea pronun┼úat, utilizat c├«nd nu trebuie, s├«nt chi┼úibu┼čari, caut─â probleme acolo unde nu exist─â, prezint─â ├«ntotdeauna doar partea goal─â a paharului, uit├«nd s─â vorbeasc─â despre realiz─âri etc. Oamenii politici au ├«ns─â nevoie de pres─â. Ca urmare, ├«ncearc─â s─â se foloseasc─â de ea c├«t mai bine. ├Ä┼či aleg consilieri de comunicare, organizeaz─â conferin┼úe de pres─â c├«nd au ceva "pozitiv" de spus, s├«nt ferici┼úi dac─â, ├«nainte de un interviu, ziarisul le trimite ├«ntreb─ârile ┼či s├«nt ┼či mai ferici┼úi dac─â, ├«nainte de publicarea interviului, ├«┼či pot arunca ochii pe el pentru o ultim─â corectur─â. Supu┼či ├«n permanen┼ú─â criticii jurnali┼čtilor, oamenii politici r─âspund c├«teodat─â pe un ton inadecvat. Pre┼čedintele Consiliului de Mini┼čtri italian, Silvio Berlusconi, i-a z├«mbit unei ziariste care ├«i pusese o ├«ntrebare incomod─â: "Doamn─â, ca ziarist─â nu c├«┼čtiga┼úi mult. Mai bine v─â prezint eu pe cineva cu bani". Unei alte jurnaliste care ├«l ├«ntrebase despre prietenia lui cu Vladimir Putin i-a f─âcut semn c─â o ├«mpu┼čc─â ("nu mai ┼čti┼úi de glum─â?" - a spus mai t├«rziu). Dincolo de Alpi, ├«n Fran┼úa, Nicolas Sarkozy s-a ar─âtat mirat ca "un om at├«t de inteligent s─â spun─â o prostie at├«t de mare", atunci c├«nd Laurent Joffrin, redactorul-┼čef de la Lib├ęration, l-a ├«ntrebat dac─â Fran┼úa nu a devenit o "monarhie electiv─â" din cauza puterii de care dispune pre┼čedintele. George Bush a taxat un jurnalist de "t├«mpit", ne┼čtiind c─â microfonul ├«i r─âm─âsese deschis, pre┼čedintele ceh Vaclav Klaus ┼či-a exprimat ├«n c├«teva r├«nduri dispre┼úul fa┼ú─â de ziari┼čti, incidente au loc c├«teodat─â ┼či ├«n ┼ú─âri cu veche tradi┼úie democratic─â. Prin recentul derapaj de la Bruxelles, pre┼čedintele rom├ón se ├«nscrie astfel pe o list─â cu politicieni cunoscu┼úi. Traian B─âsescu i-a replicat corespondentei RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghi┼čan, faptul c─â nu a avut un "minimum de inteligen┼ú─â" atunci c├«nd i-a adresat o ├«ntrebare referitoare la posibilitatea ca, ├«ncep├«nd cu 2009, ├«n Comisia European─â s─â nu mai existe ┼či un comisar rom├ón. R─âspunsul s─âu ar fi fost interesant, pentru c─â ├«ntrebarea era pertinent─â, tonul era just, iar contextul potrivit. Unde altundeva dec├«t la Bruxelles po┼úi pune o ├«ntrebare despre raportul dintre Rom├ónia ┼či o institu┼úie european─â? Reac┼úia pre┼čedintelui a fost deci surprinz─âtoare. La fel de surprinz─âtoare a fost reac┼úia unor jurnali┼čti care i-au repro┼čat apoi colegei mele c─â a ├«ncurcat merele cu perele, adic─â Tratatul de la Nisa cu cel de la Lisabona. Ei au cau┼úionat astfel gestul pre┼čedintelui ┼či au aruncat o lumin─â proast─â asupra jurnalistei, care nu s-ar fi documentat ├«nainte de a pune ├«ntrebarea. Nu este a┼ča, iar un jurnalist respectabil putea s─â fac─â un lucru simplu: s─â consulte cele dou─â tratate ├«nainte de a scrie. ├Än clipa de fa┼ú─â, Europa func┼úioneaz─â ├«n baza Tratatului de la Nisa, adoptat ├«n 2001 sub pre┼čedin┼úie francez─â. Semnat ├«n grab─â, tratatul are o serie ├«ntreag─â de neajunsuri ┼či neclarit─â┼úi. ├Än articolul privind extinderea se scrie c─â ├«n prima Comisie de dup─â aderarea celui de-al 27-lea membru la UE, num─ârul comisarilor va fi restr├«ns, f─âr─â s─â spun─â ├«ns─â la c├«┼úi membri. Prima Comisie de dup─â aderarea celui de-al 27-lea membru la UE va ├«ncepe s─â func┼úioneze ├«n vara anului viitor, dup─â alegerile europene. Tratatul de la Lisabona, atent elaborat, spune ├«ns─â c─â de-abia din 2014 num─ârul comisarilor va sc─âdea la dou─â treimi din num─ârul actual ┼či c─â va exista o rota┼úie pe principii egale ├«ntre state la numirea comisarilor. Problema acum intervine. Din cauza respingerii Tratatului de la Lisabona de c─âtre irlandezi, Europa func┼úioneaz─â ├«nc─â ├«n baza Tratatului de la Nisa (e suficient un vot ├«mpotriv─â, pentru ca Tratatul s─â fie respins la nivelul ├«ntregii Europe). Dac─â irlandezii nu se r─âzg├«ndesc (un nou referendum?), e posibil ca Europa s─â foloseasc─â Tratatul de la Nisa ┼či ├«n 2009. ├Än aceste condi┼úii, ├«nc─â de anul viitor (┼či nu din 2014), num─ârul comisarilor ar putea sc─âdea, ceea ce ├«nseamn─â c─â unele ┼ú─âri nu vor mai avea comisar. Va fi ┼či Rom├ónia printre ele? Ce face pentru a evita aceast─â situa┼úie? Aceasta era ├«ntrebarea pus─â pre┼čedintelui, o ├«ntrebare care fusese pus─â ├«n acelea┼či zile ┼či altor ┼čefi de stat ┼či de guvern. Pre┼čedintele rom├ón a decis s─â r─âspund─â zeflemitor, iar unii jurnali┼čti nu s-au documentat ├«nainte de a scrie despre incident. Din p─âcate.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.