Jurnal de guvern

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Sîntem la mijlocul lui februarie, iar la Cancelarie se munceşte într-un ritm îngrozitor, de minimum 60-70 de ore pe săptămînă. Încep să simt nevoia unui week-end în care, după ce mă duc la copii în Ferentari, să pot să o lălăiesc şi eu citind şi altceva în afară de documentele produse de ministere. Norocul meu este că, deşi documentele sînt scrise într-o limbă menită să tîmpească omul, citesc vigilent şi din cînd în cînd mă ciupesc şi mă bucur că încă sînt într-o realitate cît de cît normală şi nu într-un coşmar orwellian.

Deja mi-e clar că noi, cei cîţiva tehnocraţi din jurul lui Dacian, sîntem visători rău. Iar visul nostru de a avea o adminstraţie publică normală este la fel de utopic ca şi bunul-simţ al fostului premier. Ghinea ne-a chinuit rău şi pînă la urmă am reuşit să punem la punct un plan de măsuri antisărăcie, care arată binişor, are logică şi a durat de zece ori mai puţin să fie trecut prin Guvern decît oricare din strategiile năucitoare pe care a trebuit să le citesc. Asta spre disperarea serviciilor din ministere, care fac tot posibilul să ne pună beţe în roate, că doar nu o să ne aşteptăm ca – aşa, peste noapte – toate lucrurile să se facă rapid.

Dacian ne ajută cît se poate şi, după cîteva ultime poziţionări şi adăugiri inutile pe care le primim de la ministra Muncii (viitoarea mea şefă), pachetul este adoptat în şedinţă de guvern. Mă duc ca un domn să îi mulţumesc ministrei, dar îmi spune galant că ea nu a fost de acord cu pachetul şi că nu ar trebui să vorbim despre sărăcie, ci despre bunăstare. Mă închin în gînd şi îi urez o mulţime de lucruri minunate.

Hotărîm să avem un eveniment de lansare a Pachetului antisărăcie la care să invităm ONG-urile care lucrează în domeniu. Ne luăm cîteva şuturi şi de la societatea civilă (unele dintre ele meritate, ­căci nu am reuşit să ne gîndim la toate), dar, convinşi fiind că ceea ce facem are sens, continuăm, plini de entuziasm, să ne umplem de cucuie de la tot felul de şefi şi şefuţe din ministere. Declarăm public că avem nevoie de ajutor pentru a veni cu planuri cît mai bune şi primim mai mult ajutor decît mă aştept. Pricep destul de încetişor şi cu oarecare dezgust că o parte din ONG-uri sînt zdravăn legate politic şi că rolul lor este să-şi servească patronii şi să ne ajute să ne frîngem gîtul cît mai spectaculos posibil.

Lansarea pachetului merge strună. La eveniment, sala e plină, deşi cîţiva invitaţi decid că pot întîrzia pînă la 40 de minute. Cu Dacian şi încă cinci miniştri prezenţi, începem evenimentul la fix. Atît Cristian Ghinea, cît şi eu ne reducem intervenţiile la minimum pentru a da cît mai mult timp miniştrilor să vorbească. Cristi mulţumeşte cu jumătate de gură ministrei Muncii şi Măriei Sale Domnului Vice-Prim-Ministru pentru ajutor. Eu mă gîndesc că dacă nu eram atît de ajutaţi, am fi putut avea o chestie mult, mult mai bună într-un interval mai scurt, ceea ce ne-ar fi dat ceva mai mult timp pentru implementare.

Măria Sa are un discurs aiuristic şi e clar că este complet nepregătit. Omul vorbeşte din pălărie, că doar e guru intelectual al celui mai mare partid de stînga din România şi unul dintre cei mai lăudaţi profesori universitari. Sper că e într-o zi proastă, nu de alta, dar avem mare nevoie de oameni deştepţi în partidul lui Dragnea şi al morţilor aferenţi.

„Săracii nu sînt ca şi ceilalţi, chiar dacă noi încercăm să-i aducem… să-i considerăm egalii noştri şi, într-o viziune umanistă, să-i spunem, încercăm să îi facem să se simtă egalii noştri, dar ei nu sînt ca şi ceilalţi.“

Am brusc revelaţia de ce Măria Sa şi mai ales cabinetul Dîn(c)sului m-au umplut de respect în ultimele luni. Nu era chestia că sînt ţigan, era treaba că vin dintr-o familie de d-ăştia neegali, sărăntoci. Omul era plin de umanism cînd mă întreba cine mă cred de vreau să salvez nişte amărîte de milioane şi mă punea să aştept pe perioade nedeterminate la uşa dînsului în timp ce el se vedea cu egalii ăia speciali. Prin urmare, opinia vicepremierului de stînga, reprezentantului PSD-ului umanist, e că săracii nu sînt la fel ca ceilalţi.

Lumea din sală e deja cam adormită de discursul găunos şi nu are exerciţiul meu cu ciupitul, aşa că pare să nu prindă porumbelul alb, alb şi un pic cam mussolinian al domnului vicepremier. Ca să fiu sigur că nu am visat, îi cer unui jurnalist care a filmat discursul să verifice. Nu am visat.

Urmează Doamna Ministră a Muncii, şi ea cu simpatii clare, umanist-egalitariene. Începe elegant, spunînd că practic nu este nevoie de un asemenea pachet. Spre deosebire de Măria Sa, doamna introduce rapid un ditamai fazanul, demn de experienţa sa de mai egală decît majoritatea şi ditamai profesoara universitară, aflată în poziţia de şefă a unui minister care se ocupă teoretic tocmai de eliminarea săraciei: „În zonele defavorizate există o apetenţă scăzută pentru muncă“.

Simt că ar trebui să mă scuip în sîn şi văd că nu sînt deloc singurul din sală care are pornirea asta. Apoi mă gîndesc cum de n-am ştiut că Bucureştiul e plin de zone defavorizate, exact pe-acolo pe unde îşi petrec ziua o mare parte a funcţionarilor publici şi a politicienilor noştri.

Noroc cu Dacian şi cu următorii miniştri, care au toţi discursuri logice şi pline de bun-simţ. Dacian stă trei ore şi discută cu toată lumea, răspunzînd la toate întrebările şi semnalizînd cît se poate de clar că sărăcia este un subiect prioritar pentru el. Vrînd-nevrînd, stau şi toţi miniştrii prezenţi. Cînd terminăm, sîntem – şi eu, şi Cristi – într-o stare puţin euforică. O să continuăm să muncim ca disperaţii, superentuziaşti, în următoarele săptămîni. Transferul meu la Ministerul Muncii o să mă pună cu picioarele pe pămînt. De fapt, pentru început o să simt că am picioarele adînc înfipte în pămînt.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

elon musk
Elon Musk, criticat după ce a susținut că Rusiei i se cuvine Crimeea
Elon Musk a fost aspru criticat după ce a propus ca Rusia să păstreze Crimeea. De asemenea, cel mai bogat om din lume a făcut mai multe propuneri pentru pacea dintre Ucraina și Rusia.
Dmitrii Peskov kremlin.ru
Kremlinul vrea „consultări” pentru a stabili frontierele regiunilor anexate în Ucraina
Kremlinul a declarat că favorizează o „abordare echilibrată” a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o „armă nucleară de mică putere” în Ucraina
usa hot apartament
O femeie din Alba Iulia s-a întors acasă după trei zile și a găsit un bărbat mutat în locuința ei
O femeie din Alba Iulia care s-a întors acasă după trei zile și a găsit un bărbat mutat în casa ei. Acesta intenționa să plece cu sume de bani și bijuterii din locuință.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia