Jurnal de guvern

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Sîntem la mijlocul lui februarie, iar la Cancelarie se munceşte într-un ritm îngrozitor, de minimum 60-70 de ore pe săptămînă. Încep să simt nevoia unui week-end în care, după ce mă duc la copii în Ferentari, să pot să o lălăiesc şi eu citind şi altceva în afară de documentele produse de ministere. Norocul meu este că, deşi documentele sînt scrise într-o limbă menită să tîmpească omul, citesc vigilent şi din cînd în cînd mă ciupesc şi mă bucur că încă sînt într-o realitate cît de cît normală şi nu într-un coşmar orwellian.

Deja mi-e clar că noi, cei cîţiva tehnocraţi din jurul lui Dacian, sîntem visători rău. Iar visul nostru de a avea o adminstraţie publică normală este la fel de utopic ca şi bunul-simţ al fostului premier. Ghinea ne-a chinuit rău şi pînă la urmă am reuşit să punem la punct un plan de măsuri antisărăcie, care arată binişor, are logică şi a durat de zece ori mai puţin să fie trecut prin Guvern decît oricare din strategiile năucitoare pe care a trebuit să le citesc. Asta spre disperarea serviciilor din ministere, care fac tot posibilul să ne pună beţe în roate, că doar nu o să ne aşteptăm ca – aşa, peste noapte – toate lucrurile să se facă rapid.

Dacian ne ajută cît se poate şi, după cîteva ultime poziţionări şi adăugiri inutile pe care le primim de la ministra Muncii (viitoarea mea şefă), pachetul este adoptat în şedinţă de guvern. Mă duc ca un domn să îi mulţumesc ministrei, dar îmi spune galant că ea nu a fost de acord cu pachetul şi că nu ar trebui să vorbim despre sărăcie, ci despre bunăstare. Mă închin în gînd şi îi urez o mulţime de lucruri minunate.

Hotărîm să avem un eveniment de lansare a Pachetului antisărăcie la care să invităm ONG-urile care lucrează în domeniu. Ne luăm cîteva şuturi şi de la societatea civilă (unele dintre ele meritate, ­căci nu am reuşit să ne gîndim la toate), dar, convinşi fiind că ceea ce facem are sens, continuăm, plini de entuziasm, să ne umplem de cucuie de la tot felul de şefi şi şefuţe din ministere. Declarăm public că avem nevoie de ajutor pentru a veni cu planuri cît mai bune şi primim mai mult ajutor decît mă aştept. Pricep destul de încetişor şi cu oarecare dezgust că o parte din ONG-uri sînt zdravăn legate politic şi că rolul lor este să-şi servească patronii şi să ne ajute să ne frîngem gîtul cît mai spectaculos posibil.

Lansarea pachetului merge strună. La eveniment, sala e plină, deşi cîţiva invitaţi decid că pot întîrzia pînă la 40 de minute. Cu Dacian şi încă cinci miniştri prezenţi, începem evenimentul la fix. Atît Cristian Ghinea, cît şi eu ne reducem intervenţiile la minimum pentru a da cît mai mult timp miniştrilor să vorbească. Cristi mulţumeşte cu jumătate de gură ministrei Muncii şi Măriei Sale Domnului Vice-Prim-Ministru pentru ajutor. Eu mă gîndesc că dacă nu eram atît de ajutaţi, am fi putut avea o chestie mult, mult mai bună într-un interval mai scurt, ceea ce ne-ar fi dat ceva mai mult timp pentru implementare.

Măria Sa are un discurs aiuristic şi e clar că este complet nepregătit. Omul vorbeşte din pălărie, că doar e guru intelectual al celui mai mare partid de stînga din România şi unul dintre cei mai lăudaţi profesori universitari. Sper că e într-o zi proastă, nu de alta, dar avem mare nevoie de oameni deştepţi în partidul lui Dragnea şi al morţilor aferenţi.

„Săracii nu sînt ca şi ceilalţi, chiar dacă noi încercăm să-i aducem… să-i considerăm egalii noştri şi, într-o viziune umanistă, să-i spunem, încercăm să îi facem să se simtă egalii noştri, dar ei nu sînt ca şi ceilalţi.“

Am brusc revelaţia de ce Măria Sa şi mai ales cabinetul Dîn(c)sului m-au umplut de respect în ultimele luni. Nu era chestia că sînt ţigan, era treaba că vin dintr-o familie de d-ăştia neegali, sărăntoci. Omul era plin de umanism cînd mă întreba cine mă cred de vreau să salvez nişte amărîte de milioane şi mă punea să aştept pe perioade nedeterminate la uşa dînsului în timp ce el se vedea cu egalii ăia speciali. Prin urmare, opinia vicepremierului de stînga, reprezentantului PSD-ului umanist, e că săracii nu sînt la fel ca ceilalţi.

Lumea din sală e deja cam adormită de discursul găunos şi nu are exerciţiul meu cu ciupitul, aşa că pare să nu prindă porumbelul alb, alb şi un pic cam mussolinian al domnului vicepremier. Ca să fiu sigur că nu am visat, îi cer unui jurnalist care a filmat discursul să verifice. Nu am visat.

Urmează Doamna Ministră a Muncii, şi ea cu simpatii clare, umanist-egalitariene. Începe elegant, spunînd că practic nu este nevoie de un asemenea pachet. Spre deosebire de Măria Sa, doamna introduce rapid un ditamai fazanul, demn de experienţa sa de mai egală decît majoritatea şi ditamai profesoara universitară, aflată în poziţia de şefă a unui minister care se ocupă teoretic tocmai de eliminarea săraciei: „În zonele defavorizate există o apetenţă scăzută pentru muncă“.

Simt că ar trebui să mă scuip în sîn şi văd că nu sînt deloc singurul din sală care are pornirea asta. Apoi mă gîndesc cum de n-am ştiut că Bucureştiul e plin de zone defavorizate, exact pe-acolo pe unde îşi petrec ziua o mare parte a funcţionarilor publici şi a politicienilor noştri.

Noroc cu Dacian şi cu următorii miniştri, care au toţi discursuri logice şi pline de bun-simţ. Dacian stă trei ore şi discută cu toată lumea, răspunzînd la toate întrebările şi semnalizînd cît se poate de clar că sărăcia este un subiect prioritar pentru el. Vrînd-nevrînd, stau şi toţi miniştrii prezenţi. Cînd terminăm, sîntem – şi eu, şi Cristi – într-o stare puţin euforică. O să continuăm să muncim ca disperaţii, superentuziaşti, în următoarele săptămîni. Transferul meu la Ministerul Muncii o să mă pună cu picioarele pe pămînt. De fapt, pentru început o să simt că am picioarele adînc înfipte în pămînt.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.