Jocuri ale vie╚Ťii, c─âl─âtorii ale (auto)cunoa╚Öterii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 947 din 2 ÔÇô 8 iunie 2022
image

Zilele acestea au fost pline ora╚Öele ╚Öi re╚Ťelele de socializare de festivit─â╚Ťi ╚Öi flori, de costume, rochi╚Ťe ╚Öi coroni╚Ťe, diplome ╚Öi premii, banchete. Au absolvit elevii claselor a XII-a ╚Öi, dac─â ├«n anii pandemici nu am mai asistat la o asemenea rev─ârsare de culori, dec├«t cu pale reflec╚Ťii online, acum s-a revenit la marcarea tradi╚Ťional─â a momentului. Ce bine! Nu s├«nt adeptul festivismelor ╚Öi am scris despre asta, dar, pentru ace╚Öti copii, momentul ├«ncheierii liceului este chiar important, o trecere spre o nou─â etap─â cu ├«ncheierea uneia care merit─â s─ârb─âtorit─â. De aceea, privesc cu mult mai mult─â simpatie ╚Öi empatie acest festival al absolvirii dec├«t festivit─â╚Ťile, adesea g─âunoase, de la ├«nceputul anului ╚Öcolar. Am v─âzut ╚Öi opinii ale unora care se arat─â sc├«rbi╚Ťi de at├«ta expresie a bucuriei, dar nu s├«nt, ├«n aceast─â privin╚Ť─â, de acord cu ei, chiar dac─â pe unii ├«i stimez.

Dar s─â m─â duc pu╚Ťin ├«n trecut ╚Öi ├«nspre ceea ce r─âm├«ne sau ceea ce se acumuleaz─â ├«n ace╚Öti 12 ani de ╚Öcoal─â pe care ace╚Öti copii ├«i ├«ncheie acum, a╚Öa cum alte genera╚Ťii i-au ├«ncheiat ├«n trecut. ├Äncerc s─â ├«mi contabilizez propriii ani de liceu ╚Öi acumul─ârile din ei. Am absolvit un liceu cu profil realist, chimie-fizic─â, respectiv chimie-biologie, unul dintre cele mai c─âutate ├«n acele vremuri (╚Öi ast─âzi, de asemenea). Ce-mi aduc eu aminte din acei ani? Este foarte trist c─â nu-mi aduc aminte prea multe lucruri pe care s─â le valorizez ├«n ordinea dezvolt─ârii mele personale. Ce eram la finalul liceului? Un t├«n─âr oarecum confuz, care absolvise un liceu realist ├«n care nu se reg─âsise deloc, din perspectiva ├«nclina╚Ťiilor profesionale, ╚Öi care ├«n alte privin╚Ťe nu-i oferise mai nimic. Acumul─âri de informa╚Ťii de natur─â ╚Ötiin╚Ťific─â, din aria ╚Ötiin╚Ťelor realiste, cu care ╚Ötiam intuitiv c─â nu m─â voi ├«mp─âca ├«n via╚Ť─â. ╚śi, dincolo de acestea, o ├«n╚Ťelegere deloc orientat─â a omului ╚Öi a omenescului, pe care trebuia s─â o descop─âr singur, ├«n anii de dup─â aceea, p├«n─â ├«n zilele de azi.

Dirigen╚Ťia, ca o or─â aproape stearp─â, materiile umaniste lipsite de substan╚Ť─â ╚Öi ele. Rom├óna, cu comentarii dictate ├«n ultimele dou─â clase de liceu (excep╚Ťie fac primii doi ani, ├«n care profesoara, doamna Cornellia Vlad, a ├«nsemnat o lumin─â ├«n toat─â obscuritatea acelor ani), f─âr─â o minim─â ├«ntoarcere a esteticului normativ ├«nspre complexiatea umanului, istoria turuit─â ca o ├«n╚Öiruire de date ╚Öi de fapte, f─âr─â implicarea aspectelor ce ╚Ťin de valori ale umanului ├«n contexte evolutive, nu mai spun de filosofie ╚Öi psihologie, f─âcute ca ni╚Öte auxiliare lipsite de importan╚Ť─â, ore ├«n care totul se reducea la c├«teva teorii transmise ex cathedra. Nu, s─â nu se ├«n╚Ťeleag─â c─â-mi blamez profesorii. Nu o fac, deloc. A╚Öa era modelul de educa╚Ťie ╚Öcolar─â. ╚śi m─â tem c─â, ├«n anumite privin╚Ťe, lucrurile nu stau mult altfel nici ast─âzi.

Ce nu m-a ajutat s─â ├«n╚Ťeleg ╚Öcoala, dac─â nu s─â ├«nv─â╚Ť propriu-zis, ╚Öi ce m─â tem c─â nu face nici ast─âzi, pentru copiii no╚Ötri? ╚ścoala nu m-a ├«ntors, aproape deloc, ├«nspre mine ├«nsumi. Nu m-a familiarizat aproape deloc cu complexitatea umanului ca fond afectiv, emo╚Ťional, mental ╚Öi chiar fizic. Ce ├«nseamn─â via╚Ťa de zi cu zi a unui om ╚Öi cum s─â-i fac─â fa╚Ť─â, cu plictiseala, frica, iubirea sau lipsa ei, infidelitatea sau desp─âr╚Ťirea, bl├«nde╚Ťea sau violen╚Ťa, suferin╚Ťa sau bucuria. Cum se lucreaz─â cu ele ├«n interiorul t─âu. Ce ├«nseamn─â spiritualitatea ╚Öi unde ├«ncepe ea, f─âr─â a o confunda cu emo╚Ťionalitatea sau cu ra╚Ťionalitatea. Unde se articuleaz─â dimensiunea fizic─â a fiin╚Ťei de dimensiunea ei emo╚Ťional─â ╚Öi spiritual─â. ╚ścoala avea ├«n mare m─âsur─â ÔÇô ╚Öi cred c─â azi lucrurile nu difer─â mult ÔÇô avea, deci, scopul de a te ├«nv─â╚Ťa s─â ├«n╚Ťelegi lumea, dar f─âr─â s─â te ├«n╚Ťelegi, f─âr─â s─â te ╚Ötii pe tine. Ceea ce este, ├«n sine, un nonsens. ╚śi apoi, te arunca orbe╚Öte ├«n via╚Ť─â.

S├«mb─ât─â sear─â m-am ├«nt├«lnit cu trei prieteni. Pentru c─â ezitam s─â ie╚Öim ├«n ora╚Ö, am propus s─â bem un vin ╚Öi s─â ne juc─âm ceva, ├«ntreb├«nd gazda dac─â nu are vreun joc de societate. Prietenul-gazd─â a scos la iveal─â un joc care ne-a ╚Ťinut apoi p├«n─â spre ora dou─â noaptea ├«n jurul unei table ╚Öi al unor cartona╚Öe. Este vorba despre un joc care se bazeaz─â pe celebra nara╚Ťiune a lui Joseph Campbell C─âl─âtoria eroului. Nu dau detalii despre logistica desf─â╚Öur─ârii, dar, ├«n linii mari, juc─âtorii trebuie s─â r─âspund─â unor ├«ntreb─âri de pe cartona╚Öe care vizeaz─â patru dimensiuni ale fiin╚Ťei: fizicul, emo╚Ťionalul, mentalul ╚Öi spiritualul, trec├«nd prin patru etape ale drumului, de la inocent la c─âut─âtor, apoi la r─âzboinic ╚Öi, ├«n fine, la maestru. ├Äntreb─ârile s├«nt unele ludice, altele aparent absurde, altele evident scormonitoare ╚Öi te fac s─â te r─âsuce╚Öti adesea ├«n tine, pun├«ndu-╚Ťi la ├«ncercare cunoa╚Öterea de sine ╚Öi curajul de a te vulnerabiliza. Te treze╚Öti, la o v├«rst─â a maturit─â╚Ťii, c─â adesea nu ╚Ötii s─â-╚Ťi r─âspunzi ╚Ťie ├«nsu╚Ťi, darmite s─â ai ╚Öi curajul s─â vorbe╚Öti ├«n fa╚Ťa celorlal╚Ťi despre astfel de ascunzi╚Öuri ale tale. Dar, cu at├«t mai mult, te pun ├«n fa╚Ťa ta ca ├«n fa╚Ťa unei oglinzi. ╚śi ├«╚Ťi dau coate s─â te contempli cu onestitate. Am r├«s ╚Öi ne-am distrat, cunosc├«ndu-ne reciproc mai mult dec├«t ne cuno╚Öteam ├«nainte cu trei ore, dar, cel pu╚Ťin ├«n ce m─â prive╚Öte, arunc├«nd ╚Öi unele priviri mai ad├«nc ├«n mine.

De ce povestesc acest episod? Este un joc pe care eu, cu siguran╚Ť─â, c├«nd voi avea ocazia, ├«l voi folosi ╚Öi ├«n procesul didactic. Cartona╚Öele acelea pot fi oric├«nd folosite ingenios ├«n lec╚Ťii de literatur─â, de istorie, de psihologie sau filosofie, de biologie sau de sport, la urma urmei. Dar tot ce se afl─â ca interoga╚Ťii ╚Öi provoc─âri pe cartona╚Öele unui joc ╚Öi, la urma urmei, alte interoga╚Ťii ╚Öi ├«ntreb─âri similare ar trebui s─â se afle ├«n procesul didactic ├«n mod implicit. ╚śi ar trebui s─â fie urm─ârit ca scop cu aten╚Ťie, ├«n ├«ntregul proces de formare a profesorilor, indiferent de disciplinele pe care le predau. Pentru ca absolven╚Ťii claselor a XII-a, pe care ├«i felicit acum, la final, s─â ├«ncheie acest ciclu de via╚Ť─â c├«t mai ├«n acord cu ei ├«n╚Öi╚Öi, c├«t mai con╚Ötien╚Ťi de ceea ce ├«i a╚Öteapt─â ├«n via╚Ť─â.         

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.