Izoleta şi contacţii

Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
„Cu bule“ jpeg

Pericolul actual al epidemiei provocate de coronavirus a determinat intrarea în discursul public, prin intermediul comunicatelor oficiale şi al presei, a unui număr mare de termeni de specialitate, din jargonul medical. Mai mult decît în cazul altor epidemii din ultimele decenii (gripa aviară, gripa porcină etc.), cuvinte şi formule specifice – autoizolare, asimptomatic, pacientul zero etc. – au intrat în uz, căpătînd o circulaţie largă. Realitatea în permanentă mişcare impune frecvenţa cuvintelor; construcţiile a intra în carantină sau a pune în carantină sînt adesea înlocuite de verbul a carantina, absent din dicţionarele generale, dar deja prezent în jargoanele tehnice: pacienţii sînt carantinaţi sau se carantinează. Jargonul de specialitate a pus în circulaţie şi varianta masculină a substantivului neutru contact: pluralul tehnic contacţi, neînregistrat în dicţionare (şi asemănător cu plurale ca robineţi sau scheleţi), referitor la „persoane cu care cineva a intrat în contact“, este omniprezent: „toate testele făcute pe contacţii femeii din Timiș“ (digi24.ro); „s-au recoltat probe și de la contacții bărbatului din Cernăuți“ (ziare.com); „se pregătesc spaţii pentru izolarea contacţilor“ (ziare.com) etc. Desigur, forma exista deja, în instrucţiuni şi în regulamente medicale, dar nu intrase în circuitul public şi nu atrăgea atenţia. Accidental, pluralul masculin apare şi în afara domeniului medical: „am deschis de curînd un cont gmail şi vreau să-mi recuperez mesajele şi contacţii“  (support.google.com).

Un alt termen din jargonul medicinii de urgenţă care a intrat brusc în vocabularul comun, reflectînd o realitate, dar şi reacţia emoţională faţă de ea, e izoletă: ştirile menţionează constant transportul bolnavilor cu izoleta sau semnalează absenţa acesteia. E o oarecare oscilaţie în uz, termenul fiind uneori aplicat doar sistemului de izolare portabil, aşezat pe targă, alteori chiar ambulanţei pregătite pentru transportul în condiţii de izolare („cum arată «izoleta», autospeciala cu care sînt transportați bolnavii de coronavirus“, promotor.ro). La impunerea cuvîntului a contribuit probabil aspectul neobişnuit al dispozitivului, care transformă pacientul într-un fel de colet, poate şi micul accident din perioada de început a crizei, cînd o persoană transportată cu izoleta a fost scăpată din mîinile celor care o urcau în ambulanţă. Atunci, într-un comunicat oficial, se preciza că „izoleta nu a atins pămîntul, ci a rămas sprijinită pe genunchiul paramedicului. De asemenea, în urma incidentului nu a fost deteriorată izoleta de protecție“  (g4media.ro). Izoleta (probabil derivat pe teren românesc, din verbul a izola sau alt cuvînt din aceeaşi familie lexicală şi sufixul -etă, poate pornind de la o denumire tehnică sau comercială a aparaturii) intră în seria denumirilor de mijloace de transport cu finala în -etă: de la cabrioletă şi şaretă la motocicletă, bicicletă şi trotinetă. Cuvîntul sună oarecum cochet-glumeţ, în surprinzător contrast cu gravitatea situaţiei. E interesant că în presa italiană detaliul transportului nu pare să fi impus o denumire uşor de reţinut: izoletei noastre îi corespunde în general sintagma barella di biocontenimento, nu foarte des pomenită (poate şi pentru că atenţia pentru izolarea primelor cazuri a fost rapid abandonată odată cu creşterea numărului de bolnavi). La noi, deocamdată, presa îi identifică pe cei infectaţi – încă puţin – prin formule care menţionează zona de provenienţă şi eventual vîrsta (pacientul din Gorj, pacienta din Timişoara, pacientul de 71 de ani etc.).

E interesant că presa românească nu a adoptat în acest caz tonul apocaliptic cu care prezintă de obicei cele mai banale fenomene naturale sau cele mai mărunte întîmplări umane (vînt, ploaie, ninsoare, ceartă a unor personaje obscure). Curioasa moderaţie a tonului ar putea dovedi că doar absenţa ştirilor produce, prin compensaţie, excesul hiperbolic – sau că lucrurile sînt cu adevărat grave şi că jocul iresponsabil al exagerării s-a mai domolit.

O altă ciudăţenie lingvistică a momentului e formula criza de coronavirus: probabil un rezultat al unor traduceri grăbite, care riscă să producă o lectură cu sens contrar celui intenţionat: „criza de coronavirus a dus la pierderi de aproximativ 113 miliarde de dolari“ (mediafax.ro); „în plină criză de coronavirus, unu din trei români nu are acces la apă curentă!“ (libertatea.ro). În mod normal, în română, construcţia cuvîntului criză cu prepoziţia de exprimă o lipsă, o deficienţă (criză de pîine, de medicamente, de hîrtie etc.).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.