Invizibili, pietonii caută un primar

Publicat în Dilema Veche nr. 896 din 10 - 16 iunie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Să ne imaginăm acest scenariu: sîntem la Paris și duminica viitoare au loc alegeri pentru primarul general. La scrutin se confruntă reprezentantul partidului automobiliștilor și reprezentantul partidului pietonilor. Cine credeți că va cîștiga alegerile? Anne Hidalgo e primarul Parisului din 2014. Anul trecut a fost realeasă pentru un al doilea mandat. Socialista cu agendă ecologistă a promis că va face din capitala Franței un oraș „mai ecologic, social și umanist”. Încă din primul mandat, Anne Hidalgo a lucrat la redefinirea politicilor urbane și de mediu avînd drept obiectiv principal recuperarea spațiului folosit de mașinile personale în favoarea pietonilor și bicicliștilor. E o luptă complicată și riscantă: traficul auto e identificat aproape în toate marile orașe drept principala preocupare a cetățenilor. Iar reducerea poluării nu poate fi atinsă fără decongestionarea traficului. Anne Hidalgo a abordat chestiunea frontal, venind nu cu măsuri de descurajare, ci direct cu restricții de circulație. În cel de-al doilea mandat, lupta cu automobiliștii se anunță încă și mai ascuțită. Deocamdată, politicile anti-automobil personal au generat rezultate parțial satisfăcătoare. Extinderea zonelor ciclabile și restricționarea circulației auto în anumite zone și/sau în anumite intervale orare nu au putut preveni, în anumite momente, depășiri ale valorilor în materie de poluare. Pandemia de COVID-19 a accelerat măsurile și, probabil, odată implementate, deciziile adoptate în ultimele luni vor deveni politici durabile. Printre altele, Hidalgo a decis pietonalizarea unor străzi centrale și a creat zeci de kilometri de piste dedicate bicicliștilor. E mult, într-o perioadă atît de scurtă, dar e prea puțin pentru a produce schimbarea. Ce urmează? La Paris există aproximativ 85.000 de locuri de parcare stradale. Anne Hidalgo a desființat 60.000 dintre ele pentru a lărgi trotuarele sau pentru a crea noi piste ciclabile. O altă măsură de descurajare a traficului auto: viteza maximă de deplasare a mașinilor în oraș va fi de 30 km/h cu excepția cîtorva bulevarde și a șoselei periferice, unde se permite deplasarea cu 50 km/h (față de 70 km/h cît e acum). Iar noul obiectiv al primarului e ca, pînă la sfîrșitul mandatului, Parisul să devină „un oraș de 15 minute”: adică fiecare locuitor să poată ajunge pe jos sau cu bicicleta acolo unde are nevoie.

Noua politică nu mulțumește pe toată lumea. Cum e și firesc, mai ales conducătorii auto, cei care-și folosesc mașina frecvent ca să ajungă la serviciu ori la cumpărături, se simt frustrați: locurile de parcare se împuținează, tarifele orare cresc, mașinile sînt împinse spre periferie. Însă există un consens, chiar și printre cei care se simt loviți de unele măsuri punctuale, că trebuie făcut ceva cu traficul și cu poluarea. Nu e sigur că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri ar cîștiga scrutinul. E clar însă că noul primar nu va fi votat pe baza promisiunii că va crea locuri noi de parcare. A cam trecut vremea acestor promisiuni…

La București, primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, e probabil singurul (în orice caz, primul) care a declarat război mașinilor parcate abuziv pe trotuar. Scuza că nu există locuri de parcare și că de aceea ar trebui să fim cu toții toleranți față de mașinile care ocupă trotuarul nu mai ține – iar primarul a mandatat clar Poliția Locală să sancționeze abuzurile. E doar o timidă încercare de a impune legea care se lovește deja de o opoziție agresivă din partea șoferilor. Cei mai mulți consideră că e treaba autorității locale să ofere locuri de parcare pentru toată lumea, la prețuri convenabile. Și că această pretinsă îndatorire e mai presus de obligația lor de a respecta legislația rutieră. În ultimele trei decenii, politicile urbane de la București s-au orientat mereu spre confortul automobiliștilor: lărgirea bulevardelor în favoarea circulației auto și în defavoarea pietonilor, asfaltarea spațiilor verzi, transformarea spațiilor publice în parcări informale. De fapt, Bucureștiul, în întregul său, a devenit doar o imensă parcare – numai clădirile care se mai ițesc dintre mașini amintesc că aici era, cîndva, un oraș. Invizibili, pietonii caută un primar.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Kash Patel  Foto AFP jpg
Directorul FBI, acuzat de senatorii democrați că a folosit agenția împotriva jurnaliștilor, „ca un huligan”: „Au scris despre preşedinte, iar biroul le-a citat mamele în justiţie”
Directorul FBI, acuzat de senatorii democrați că a folosit agenția împotriva jurnaliștilor, „ca un huligan”: „Au scris despre preşedinte, iar biroul le-a citat mamele în justiţie”
Prințul saudin Mohammed bin Salman   dineu Casa Albă foto epa efe jpg
Arabia Saudită, lovită din toate părțile. Trump refuză să sprijine militar regatul împotriva rebelilor houthi
Arabia Saudită trece printr-un șoc strategic după ce Donald Trump i-a refuzat prințului moștenit Mohammed bin Salman cererea de a acționa militar împotriva houthilor, în timp ce regatul se confruntă cu atacuri tot mai frecvente susținute de Iran, scrie The New York Times.
ulei de masline pexels jpg
Cum alegem corect uleiul de măsline. Ce spun experții despre produsul potrivit pentru fiecare preparat
Care este cel mai bun ulei de măsline. Experții spun că nu toate tipurile sunt potrivite atât pentru prăjit, cât și pentru salate
polonia frontiera jpg
Polonia își consolidează urgent frontiera cu Ucraina. Geniştii polonezi folosesc și sisteme HESCO Bastion
Polonia a început să amenajeze posturi de observație și bariere defensive în apropierea unor importante puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, în cadrul programului „Scutul Estic”.
mașina de spălat jpg
De ce ar trebui să speli aproape toate hainele cu apă rece
Spălarea hainelor cu apă rece previne decolorarea, micșorarea fibrelor și reduce consumul de energie al mașinii de spălat cu până la 90%. Deși apa caldă rămâne utilă pentru igienizare și pete uleioase, majoritatea rufelor zilnice pot fi curățate impecabil la temperaturi scăzute.
alergare 0 jpeg
Cum ajustezi mișcarea și alimentația în funcție de vârstă. Exercții de făcut la birou, în pauza de 3-5 minute
Mișcarea și alimentația sunt două „ingrediente” de care depinde sănătatea noastră la orice vârstă. Specialiștii au stabilit și de cât avem nevoie zilnic.
telefoane mobile prieteni foto shutterstock
Când prietenii ajung să conteze mai mult decât părinții. Cum poate anturajul să schimbe un adolescent
Pe măsură ce cresc, prietenii încep să conteze din ce în ce mai mult pentru mulți copii și adolescenți, iar relația cu părinții se schimbă. Unii devin mai retrași acasă, își petrec mai mult timp cu prietenii sau caută tot mai des aprobarea grupului.
Afine FOTO Shutterstock
Șase fructe care ar putea reduce riscul de cancer. Recomandările specialiștilor
Afinele, avocado, merele, strugurii roșii, kiwi și roșiile sunt printre fructele care pot contribui la reducerea riscului de cancer.
Bani - bancnote - lei FOTO Shutterstock
Depozite sau fonduri de investiții? Unde este mai rentabil să-ți ții banii
Europenii își păstrează cea mai mare parte a economiilor în depozite bancare, însă calculele realizate de finanțiști arată că, pe termen lung, o parte din acești bani ar fi putut aduce câștiguri mai mari dacă ar fi fost investiți în fonduri de investiții sau în acțiuni listate.