Întoarceri în timp

Publicat în Dilema Veche nr. 127 din 29 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Examene neserioase * "Testele na┼úionale au trecut cu chiu, cu vai. Promovabilitatea a crescut cu peste ┼čase procente fa┼ú─â de anul trecut, dar ├«ncrederea ├«n institu┼úia sacr─â a ┼čcolii a sc─âzut. ┼×i asta nu din cauza dasc─âlilor de r├«nd, care se chinuie f─âr─â nici un fel de sprijin s─â dea valoare ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, ci din cauza celor care se l─âf─âie ├«n birourile Ministerului Educa┼úiei. Ace┼čti oameni au demonstrat c─â nici examenele nu mai pot fi serioase. Oricine de pe strad─â poate intra ├«n posesia subiectelor, pentru c─â neglijen┼úa ┼či nep─âsarea fa┼ú─â de soarta copiilor a fost ridicat─â la rang de virtute ├«n ministerul din care, odinioar─â, Spiru Haret reforma ┼Ą┼čcoalele├é┬╗. (...). Ne├«ncrederea ├«n examen a copiilor ┼či a p─ârin┼úilor e dat─â ┼či de num─ârul mare de contesta┼úii depuse la testele na┼úionale: 27.042. (...) Dincolo de aceast─â ru┼čine de examen, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul e m─âcinat, de la o zi la alta, de proasta finan┼úare ┼či de incapacitatea guvernan┼úilor de a g─âsi solu┼úii pentru o reform─â ├«n concordan┼ú─â cu ceea ce vrea Europa. Tot ce au reu┼čit ├«n ultimul an a fost s─â ├«nfiin┼úeze ni┼čte agen┼úii de asigurare a calit─â┼úii pentru ├«nv─â┼ú─âm├«ntul preuniversitar ┼či cel superior, care nu s├«nt ├«n stare s─â func┼úioneze din cauza aiurelilor legislative. Educa┼úia nu se face ├«n comitete ┼či comisii, ci cu resurse materiale ┼či cu resurse umane bine preg─âtite, bine motivate. Ieri, Alian┼úa l-a ├«nmuiat pe H─ârd─âu ├«n detergent politic. E un dero care nici nu miroase bine, nici nu scoate petele ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc. Ministrul educa┼úiei, indiferent care ar fi el, trebuie s─â fie sprijinit, nu politic, ci pentru a lucra ├«n interesul elevilor ┼či studen┼úilor. (Eugen Chelemen, Adev─ârul, 27 iunie) * "Majoritatea adolescen┼úilor s├«nt inteligen┼úi. Dac─â ar fi pro┼čti, ar toci la toate obiectele. Dar ei v─âd bine agramatismul parlamentarilor; de ce s-ar mai chinui ei s─â vorbeasc─â corect? V─âd incompeten┼úa autorit─â┼úilor, dar ┼či vilele demnitarilor. De ce s-ar mai for┼úa s─â ├«nve┼úe despre revolu┼úii, r─âzboaie, decapit─âri ┼či m├«n─âstiri? Cultura nu renteaz─â. Frauda renteaz─â. Cei care tri┼čeaz─â, nu ┼čtiu nimic, fiindc─â, desigur, tri┼čeaz─â. Cei care nu tri┼čeaz─â, nu r─âm├«n cu aproape nimic, fiindc─â ├«nva┼ú─â mecanic lucruri prost expuse, prost digerate ┼či care, de obicei, nu-i intereseaz─â. Nimeni deci nu ┼čtie nimic, dar m─âcar primii ┼či-au petrecut mai inspirat ┼Ącei mai frumo┼či ani├é┬╗! Iat─â de ce spun c─â, oric├«t de grav─â moralmente, o fraud─â ├«n plus nu ar mai putea schimba nimic sub raportul nivelului general de cuno┼čtinte. Atunci de ce at├«ta agita┼úie, at├«ta zgomot? A, trebuie atacat fondul? Povestea asta o auzim de mul┼úi ani, ca ┼či faptul c─â educa┼úia e ┼Ąprioritate na┼úional─â├é┬╗. Cine o mai crede? Profesorii - nu mai cred nimic, elevii - ┼čtiu ei mai bine, p─ârin┼úii - alearg─â dup─â meditatori ┼či dup─â bani pentru meditatori. Ministrul mai crede? Chiar ┼či nefericitul domn H─ârd─âu a aflat adev─ârul! Atunci cine? Portarul de la minister, femeia de serviciu? Pe scurt, cu to┼úii ┼čtim c─â educa┼úia ├«n Rom├ónia e o cenu┼č─âreas─â, dar sunetul minciunii reciproce e dulce. ┼×i m─âcar de-ar fi o cenu┼č─âreas─â autentic─â, cu ┼čansa recuper─ârii de c─âtre prin┼úul salvator!" (Andrei Cornea, 22, 23 iunie) Scenarii folositoare ┼či cadavre din dulap * "Se f─âcea c─â pre┼čedintele i-ar fi m─ârturisit lui Dan Voiculescu c─â miercuri, la mo┼úiunea de cenzur─â, seduse cu promisiuni de putere, PC, PSD ┼či UDMR ar urma s─â r─âstoarne cabinetul T─âriceanu ┼či s─â treac─â Rom├ónia prin focul ┼či sabia instabilit─â┼úii politice. O fi fost Traian B─âsescu marinar, dar voce de siren─â are cam c├«t─â e ┼či credibilitatea autorului scenariului. Transmis─â pe cale oral─â, povestea lui Dan Voiculescu a ajuns ├«n ziare. Dac─â liberalii l-au crezut sau nu pe cel care, spun cunosc─âtorii, a ├«ncercat f─âr─â succes s─â-i ofere ┼či lui B─âsescu ajutor ├«mpotriva lui T─âriceanu, nu ┼čtim, dar scenariul li s-a p─ârut probabil folositor. Din dou─â motive: confirm─â mitul pre┼čedintelui imprevizibil, factor de precaritate politic─â, ┼či ├«l ├«mbog─â┼úe┼čte, prin compara┼úie, pe prim-ministrul cu atributele echilibrului, modera┼úiei. Pertinent pentru c─â e construit pe resentimentele reale ┼či reciproce dintre B─âsescu ┼či T─âriceanu, scenariul ne ├«ndeamn─â s─â-l simpatiz─âm pe premier, ca victim─â a unui pre┼čedinte capabil s─â sacrifice totul, inclusiv integrarea european─â a Rom├óniei, pentru a-┼či atinge scopurile de putere. Schema nu e nou─â, a mai fost folosit─â ┼či de fostul premier Adrian N─âstase pentru a se defini ca reformist ├«n opozi┼úie cu t─âtucul mineriadelor, comunistul Ion Iliescu." (Ioana Lupea, Evenimentul zilei, 27 iunie) * "De fapt, ├«n via┼úa politic─â, partidul lui Voiculescu nu s-a sim┼úit nicic├«nd acas─â. Mereu a fost nevoit s─â c├«nte la alt col┼ú de mas─â, dup─â alte solfegii politice. Pentru c─â singurul program politic a fost programul televiziunii sale. Voiculescu a devenit vizibil doar c├«nd s-a c─â┼ú─ârat pe antena sa, tr├«mbi┼ú├«nd c─â ne vrea binele. Din punctul s─âu de vedere, este un profesionist al binelui colectiv. De decenii ne face bine, c─â vrem sau nu. Nu e de mirare c─â spune azi c─â nu are nimic s─â-┼či repro┼čeze, c─â a fost un cet─â┼úean onest, un bun rom├ón. C─â ne-a f─âcut binele. Ce bine ne-o fi f─âcut dl Voiculescu e greu de ┼čtiut ast─âzi. ├Än ciuda acceselor de moralism ale lui Dan Voiculescu ┼či ale tovar─â┼čilor s─âi, mul┼úi dintre ei cu dosare penale sau afla┼úi ├«n urm─ârire, b─ânui┼úi de diverse fraude, toate partidele care s-au asociat ori au ├«mp─âr┼úit pur-┼či-simplu masa parlamentarilor cu Partidul Conservator au sim┼úit nevoia s─â-┼či duc─â m├«na la nas. Oamenii lui Voiculescu aduceau de la ei de-acas─â ni┼čte mirosuri tr─âznitoare. Poate de la cadavrele din dulap. Sau de la mizeria ├«mpins─â sub covorul ro┼ču. Au fost trimi┼či, discret sau pe fa┼ú─â, s─â se spele mai bine, dar ce s─â-i faci, cum spunea ┼čeful lor, ei nu vor s─â r─âm├«n─â acas─â, a┼čadar ar trebui s─â-i accept─âm la du┼č, la noi ├«n cas─â, ori s─â ├«i l─âs─âm nesp─âla┼úi, m─âcar a┼ča ├«i depist─âm mai u┼čor. Problema e, pare-se, c─â, pentru Voiculescu ┼či ai lui, singurul fel de a se ├«ntoarce acas─â ar fi ├«ntoarcerea ├«n timp". (N.C. Munteanu, Ziua, 27 iunie)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.