Întoarcerea românilor

Publicat în Dilema Veche nr. 221 din 13 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre românii plecaţi în străinătate se vorbeşte, în general, în cifre: au plecat un milion, două, trei (sau chiar cinci, după cum anunţa recent un ziar italian!), trimit acasă patru, cinci, şase sau chiar zece miliarde de euro pe an, sînt pe primul loc în topul infractorilor străini din Italia şi, pînă la intrarea României în UE, erau primii pe lista expulzărilor din Franţa. Cifre oferă şi autorităţile române: din cauza plecărilor în masă, industria de construcţii suferă de un deficit de forţă de muncă de 300 de mii de persoane, iar trei sferturi din întreprinderile mici şi mijlocii se plîng că nu au suficienţi oameni. La mica publicitate, anunţurile de angajări ocupă partea leului (alături de nelipsitele tranzacţii imobiliare) şi există zone (Timişoara, Cluj, Bucureşti) unde şomajul este zero. Confruntaţi cu solicitări din ce în ce mai insistente din partea firmelor, oficialii români au organizat în urmă cu cîteva săptămîni o bursă a locurilor de muncă în Italia, anunţînd semnarea a peste 800 de precontracte (nu ştim deocamdată cîţi dintre cei interesaţi au fost şi angajaţi pînă la urmă). În ultima vreme sînt semnale că valul de plecări s-a terminat, ba chiar că unii dintre românii plecaţi s-ar putea întoarce. Pentru asta există mai multe explicaţii. Cei mai mulţi dintre cei care au plecat au făcut-o din raţiuni economice. În urmă cu cinci ani, diferenţa de salarizare dintre România şi Vestul Europei era mult mai mare decît acum. În construcţii, leafa medie aproape că s-a triplat în ultimii ani, patronii români oferind acum şi 600-700 de euro pentru meseriile de bază. Există apoi un fenomen ceva mai complicat în Europa occidentală: pe de-o parte, cele mai multe dintre ţările europene au ridicat barierele de pe piaţa muncii, pe de alta, destinaţiile principale ale compatrioţilor noştri încep să nu mai fie atît de atrăgătoare. În Italia, ţară în care se află peste un milion de români, sentimentul antiromânesc este în creştere (fiind, printre altele, folosit drept combustibil electoral atît de stînga, cît şi de dreapta, în recentele alegeri municipale şi legislative din Peninsulă). De altfel, într-un recent sondaj de opinie, românii ocupau locul al treilea în clasamentul celor mai antipatizate comunităţi de imigranţi: doi italieni din trei îi consideră antipatici, românii fiind devansaţi doar de albanezi şi de romi (care de multe ori sînt cetăţeni români). Din ce în ce mai puţin doriţi în Italia, peste jumătate dintre cei aflaţi acolo se gîndesc să se întoarcă, potrivit unui sondaj realizat de Agenţia de Strategii Guvernamentale de la Bucureşti, la începutul acestui an. Românii din Spania se uită şi ei către ţară, chiar dacă nu din aceleaşi motive. Politicienii spanioli şi ziarele din Spania nu şi-au făcut un cal de bătaie din imigranţii români, deşi numărul lor se apropie de un milion. Presa de la Bucureşti nu a ratat de altfel prilejul de a face o comparaţie: în timp ce în Italia imaginea românilor s-a deteriorat serios în urma cazului Mailat, în Spania a existat episodul Costel Busuioc, zidarul care a cîştigat premiul cel mare la un reality show de mare audienţă. Românii care vor să plece din Spania o fac în primul rînd din motive economice: piaţa imobiliară spaniolă o duce din ce în ce mai rău, zeci de mii de apartamente nu îşi găsesc cumpărători, construcţiile au stagnat. Or, cei mai mulţi români lucrează chiar în sectorul imobiliar şi riscă să rămînă fără slujbă. Situaţia e atît de serioasă, încît Celestino Corbacho, noul ministru al Imigraţiei şi al Muncii, vrea să ofere o "primă de întoarcere" străinilor care doresc să se întoarcă în ţara lor. Cu siguranţă că vor exista români care vor profita de ocazie. Ce vor face odată întorşi acasă? Cei mai mulţi spun că vor să îşi construiască o casă şi să îşi caute o slujbă. Dacă ne gîndim la deficitul de forţă de muncă de care se plîng autorităţile, probabil că nu le va fi greu să îşi găsească de lucru. Cei mai optimişti speră ca românii întorşi să fie mai mult decît o cifră în tabloul schimbării tendinţelor migraţiei. Cei care au locuit o perioadă în străinătate vin cu o altă imagine despre raportul dintre cetăţeni şi administraţie, despre modul în care trebuie să funcţioneze primăriile, prefecturile, ministerele etc., au constatat că, de cele mai multe ori, în Europa occidentală oamenii sînt politicoşi (chiar dacă e o "politeţe de faţadă", după cum se plîng unii, e preferabilă mitocăniei sincere pe care avem ocazia să o întîlnim la tot pasul în marile oraşe din România). Cei întorşi ar putea fi mai buni cetăţeni decît atunci cînd au plecat, arătînd astfel că societatea românească se europenizează mai repede decît elitele care o conduc.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.
1 dorin chiotea infectat cu covid varianta omicron 3 jpg jpeg
Continuă revolta la TVR. Chioțea: „Audiențele au fost de 15 de ori mai mici decât în zilele cu meciuri”
Dorin Chioțea a spus că mutarea transmisiunilor directe pe alte canale ale televiziunii publice a dus la o scădere a audienței de 15 ori decât în zilele cu meciuri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.