Instinct autodistructiv
De la bun început prezenţa fraţilor Kaczynski la cîrma Poloniei nu a stîrnit entuziasmul Uniunii Europene: Polonia aducea la putere, cu o majoritate fragilă, reprezentanţii unor partide care nu prea promiteau stabilitate. În apărarea valorilor tradiţionale - familie, credinţă, naţiune - foloseau un vocabular la limita standardelor europene: "În cele 18 luni de cînd s-a instalat Guvernul Partidului Lege şi Justiţie, Polonia s-a rostogolit din criză în criză. Gemenii Kaczynski - Lech e preşedintele şi Jaroslaw e premierul - au demis cinci miniştri de Finanţe, doi miniştri de Externe, un prim-ministru, un ministru de Interne şi mai mulţi înalţi funcţionari civili (...). Cînd a ajuns la putere, partidul a făcut două promisiuni: că-i va elimina din administraţie pe foştii comunişti şi că va reforma instituţiile. Dar concentraţi asupra epurărilor, n-au prea dat atenţie reformării statului. ŤNu fac nici o reformă - spune Jan Rokita, liderul adjunct al celui mai important partid de opoziţie. Avem nevoie de reforme curajoase în toată administraţia, în special în sectoarele administrativ şi judiciar. Dar Guvernul nu se ocupă de modernizarea lor. Singura lui ideologie este lupta cu dragonul comunismului»." (International Herald Tribune - 21 februarie 2007) Un articol din revista The Economist (17 februarie 2007) consideră că realizările Guvernului - creşterea economică, atragerea fondurilor europene - sînt ameninţate de propriile instincte autodistructive. "După ce i-au concediat pe clienţii vechii puteri din posturile-cheie ale administraţiei şi din companiile proprietate de stat, în loc să liberalizeze şi să depolitizeze, fraţii Kaczynsky şi-au instalat propriii clienţi. Privatizarea e practic stopată. Procesul de achiziţii publice este încă profund corupt. Obsesia fraţilor Kaczynsky cu trecutul îi împiedică să vadă ceea ce se întîmplă sub nasul lor. În politica externă, farsa se combină cu tragedia. Fraţii Kaczynski n-au pierdut nici o ocazie să insulte Germania care, condusă de Angela Merkel, a făcut tot posibilul pentru păstrarea prieteniei. Felul cum conduc ei diplomaţia este comic de incompetent. Orice consilier cu cunoştinţe despre ceea ce se întîmplă în străinătate e suspect şi adeseori demis. De exemplu, nu prea au mai fost păstraţi oficialii care să înţeleagă Uniunea Europeană, o problemă importantă, avînd în vedere că urmează să reînceapă discuţiile despre Constituţie. (...) Resentimentar, paranoid, dependent de crize, divizat şi, în cele mai multe cazuri, incompetent, Guvernul supravieţuieşte pentru că economia e puternică şi opoziţia e slabă. Nu va fi veşnic aşa." ( M.B. )
