Îngrijorări de Noaptea Muzeelor

Publicat în Dilema Veche nr. 944 din 12 – 18 mai 2022
Bătălia cu giganții jpeg

 Mai întîi a fost Lange Nacht der Museen, adică „Noaptea lungă  a muzeelor“ de la Berlin, în 1997. Evenimentul își propunea să atragă atenția publicului larg asupra ofertei culturale debordante a orașului și mai ales asupra muzeelor noi, construite după unificare. Primăria oferea posibilitatea de a vizita cu un bilet unic toate instituțiile muzeale incluse în program. Același bilet acoperea și călătoria cu mijloacele de transport în comun între aceste muzee.

Doi ani mai tîrziu, în 1999, Ministerul francez al Culturii propune un eveniment similar: intrare gratuită, pe timp de noapte, în toate muzeele din Franța. În 2001, evenimentul este preluat de Consiliul Europei sub denumirea de Printemps des Musées, adică Primăvara Muzeelor: 39 de țări semnatare ale convenției culturale oferă timp de o zi, mai precis de o noapte, acces gratuit la muzeu. Începînd cu 2005, evenimentul se transformă în ceea ce azi numim Noaptea Muzeelor. Scopul e atragerea publicul local către muzee, mai ales publicul tînăr. Mai ales în marile metropole europene, muzeele sînt un punct de atracție pentru turiști. Uneori, e necesară o programare cu zile sau chiar săptămîni înainte pentru a intra la muzeu. În plus, prețul ridicat al biletelor îi alungă pe vizitatorii mai puțin înstăriți. Ca să nu mai vorbim de faptul că oamenii au serviciu și griji cotidiene, nu au deci timp să stea la coadă, în zilele obișnuite, pentru a merge la muzeu. Așa se face că mulți dintre noi n-am intrat niciodată în muzeul din orașul nostru. Noaptea Muzeelor repară tocmai acest decalaj: intrarea e gratuită și, în plus, vizitarea e posibilă în afara programului obișnuit de lucru. Ca să nu mai vorbim de faptul că numeroase muzee propun oferte culturale speciale. E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci. Dacă în ultimii doi ani, pe fondul pandemiei, Noaptea Muzeelor nu a putut oferi contextul întîlnirii directe cu publicul, acum, la cea de-a 18-a ediție, constat o mobilizare formidabilă și un program atractiv. În mai toate marile orașe europene, în mai toate orașele din România.

 Alegerea momentului în care are loc această Noapte a Muzeelor nu e întîmplătoare. E vorba de sîmbăta cea mai apropiată zilei de 18 mai, cînd e celebrată Ziua Internațională a Muzeelor – un moment festiv, dar și un prilej de reflecție cu privire la importanța patrimoniului și a instituțiilor muzeale, a profesiei de muzeograf și a rolului pe care îl au muzeele în educație și cultură.  

 Potrivit barometrului de consum cultural (2019), 62% din respondenți nu au fost niciodată la vreun muzeu (sau galerie de artă). Și asta în condițiile în care muzeele, casele memoriale etc. sînt bine reprezentate peste tot în teritoriu, inclusiv în mediul rural. Cîte sînt cu adevărat active? Cîte au personal calificat? Cîte încearcă să se adreseze măcar publicului local, prin programe educaționale țintite, prin evenimente, printr-o prezență minimală în spațiul public? Ne bucurăm cînd vedem efervescența publicului în Noaptea Muzeelor, dar nu remarcăm absența & indiferența din restul zilelor.  

 Semnal de alarmă! Dispar piese valoroase din colecțiile muzeelor. După principiul restitutio in integrum, sute de opere de artă au fost (sau sînt pe cale să fie) înapoiate foștilor proprietari ori moștenitorilor acestora. Numai în cazul MNAR au fost retrocedate în anii din urmă peste 2.000 de obiecte, iar alte cîteva sute se află în litigiu, în pericol de retrocedare. Și alte muzee sînt în aceeași situație. Cazurile în care instituțiile au putut negocia cu proprietarii și apoi păstra în posesie obiectul de artă supus procedurii de restituire sînt rarisime. E vorba în primul rînd de lipsa fondurilor. Și de procedurile încîlcite. Odată privatizate, aceste lucrări părăsesc circuitul public: ele intră în colecții particulare, se transformă, din obiecte de artă, în bunuri de schimb.

 Obiecte de mare valoare, manuscrise unice etc. se vînd la bucată, în licitații dubioase (vezi articolele lui Eugen Ciurtin publicate de revista noastră despre cazurile Eliade și Enescu). Ar fi (și) de datoria muzeelor să participe la licitații și să recupereze manuscrise, obiecte de artă și piese valoroase pentru a le putea păstra și mai ales arăta specialiștilor și publicului larg. Fără bani pentru achiziții, muzeele nu-și pot îndeplini misiunea publică.  

 De Ziua Muzeelor – un omagiu unui adevărat creator de muzee: caricaturistul nostru Ion Barbu a deschis, în Valea Jiului, Muzeul Mamei, Muzeul Instalatorului Român și Muzeul „Ion D. Sîrbu“. Iar în cadrul Muzeului Literaturii Române de la Iași a proiectat Muzeul Poezie(i) și o încăpere dedicată boemei literare ieșene.  

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.