Influența rusească

Publicat în Dilema Veche nr. 1018 din 12 octombrie – 18 octombrie 2023
image

Armenia, Kosovo, Israel, Africa – succesiunea rapidă de conflicte fără legătură directă din ultimele cîteva luni ne arată o lume în care crize de tot felul, unele vechi de zeci de ani, se transformă în conflicte intense cărora le cad adesea victime mii de oameni nevinovați. Tentativa de a căuta un model care să le unească și să le explice e mai degrabă inutilă pentru că, de cele mai multe ori, singura trăsătură comună e suferința inutilă. 

Sînt analiști care caută insistent mîna Rusiei, dînd încă o dată Moscovei (pentru cîta oară?) șansa de a se prezenta ca un actor inevitabil în toate afacerile internaționale. În războiul din Israel, de exemplu, legăturile Kremlinului cu Hamas sînt întoarse pe toate fețele în căutarea unor dovezi care să arate că atacul de zilele trecute e parte a unei strategii foarte complicate de abatere a atenției Occidentului de la conflictul din Ucraina. Nici o astfel de dovadă credibilă nu a fost produsă încă, la fel cum, pînă la începutul săptămînii, nu exista nici un indiciu serios că Iranul – un suspect mult mai plauzibil – a avut rolul decisiv în evenimentele respective. 

La Teheran, crimele Hamas au fost salutate cu entuziasm, în timp ce Moscova și-a ascuns satisfacția sub forma unor platitudini diplomatice și remarci sarcastice. Evident că inamicii Vestului colectiv vor căuta profit atunci cînd aliații Occidentului au necazuri. Dar de aici și pînă la a le atribui „meritul” pentru toate aceste evenimente e cale lungă. Spre exemplu, în episodul final al conflictului azero-armean din Nagorno-Karabah, soldat cu victoria fără drept de apel a azerilor, Rusia a fost mai degrabă inactive, asistînd placid la o dureroasă înfrîngere a Armeniei. 

Cînd, în urmă cu cîteva săptămîni, mai mulți extremiști sîrbi au intrat în conflict cu poliția din Kosovo, au apărut imediat interpretările potrivit cărora rușii încearcă să creeze un conflict artificial menit, din nou, să abată atenția de la Ucraina. S-a spus mai puțin că provocările dintre comunitățile albaneză și sîrbă din regiune nu au încetat niciodată. S-a luat prea puțin în calcul faptul că flama naționalismului nu s-a stins în Balcani, iar ura interetnică mocnește în sufletul acestor comunități cărora teama de vecini le modelează viețile poate mai mult decît orice altceva. Statele, ca și oamenii, pot fi stupide fără ajutor. 

Un exemplu folosit adesea pentru a sublinia mîna lungă a Rusiei este prezența grupărilor paramilitare rusești în diverse state africane. Că între Wagner & Co și statul rus există o legătură e un fapt incontestabil. Însă ea ține mai degrabă de împărțirea profiturilor din conflictele în care se implică aceste armate private și mai puțin de cine știe ce obiective geopolitice majore. Pînă la urmă, stabilitatea politică din Republica Centrafricană, Mali sau Niger nu e relevantă decît cel mult la nivel regional. Problema cu toate aceste state este că ele sînt mai mult fantome ale unui aranjament instituțional decît administrații funcționale și eficiente. Cu sau fără Wagner, revoltele și loviturile de stat se întîmplă, dictaturile se instaurează și cad în numele unei dinamici locale pe care rușii o pot specula – și o fac – ca atîția alții înaintea lor. 

Înainte de a oferi Rusiei creditul că poate schimba soarta unor popoare în funcție de cum le tună strategilor Kremlinului, e probabil mult mai util să vedem ce anume se întîmplă în aceste state. Și vom constata că, indiferent de dorința Rusiei de a vedea un sfîrșit al ordinii de drept internaționale – obiectiv asumat și repetat adesea –, de cele mai multe ori avem de-a face evoluții noi ale unor crize vechi începute cu zeci sau chiar sute de ani în urmă.

E lumea decisă, în 2023, să renunțe la aranjamentele curente? Depinde de unde privim. Unii nu și le-au dorit niciodată, alții ar prefera o poziție mai bună la masa de poker geopolitic. Ce rol joacă Rusia în toate aceste evenimente? Cel mult pe cel al trecătorului care asistă la un accident rutier și apoi fuge cu portofelul șoferului rănit. 

Dacă vrem neapărat să căutăm influența rusească poate ar trebui să acordăm mai multă atenție Occidentului pe care Rusia și-l dorește slab și incapabil să ia decizii. Cu riscul de a supăra pe cineva, îmi pare mult mai grav faptul că în statele europene există partide, organizații de media și rețele sociale care fie tolerează, fie preiau și augmentează puncte de vedere ale propagandei ruse. 

Nici o criză locală din Caucaz, Africa sau Orientul Mijlociu nu poate face la fel de mult rău ca nihilismul rusesc raționalizat în partea noastră de lume. Pentru că dacă e ceva ce Rusia își dorește cu adevărat este ca lumea democratică să nu mai creadă în propria-i viabilitate. Să nu-și mai vadă avantajele și nici ascendentul moral. Să se îndoiască de sine, să se prăbușească apoi în brațele unui uriaș schilod și meschin a cărui singură dorință e să o sufoce. 

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.