Infla┼úia ┼či alte lucruri d─âun─âtoare

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie ÔÇô 1 noiembrie 2017
O cronologie jpeg

Una dintre marile erori ale celor care conduc acum Rom├ónia este aceea de a considera decizia economic─â drept un teren al tuturor po-si-bi-li-t─â-╚Ťilor, un fel de spa╚Ťiu ├«n interiorul c─âruia po╚Ťi s─â-╚Ťi desf─â╚Öori ├«n voie frustr─ârile. Adic─â ei se ├«ntreab─â, desigur retoric, pentru c─â ├«n ad├«ncurile ra╚Ťiunii lor ╚Ötiu c─â gre╚Öesc, cum de ╚Ťara noastr─â nu este America ╚Öi cum de rom├ónul nu poate tr─âi ca americanul. Mimeaz─â surprinderea c├«nd ├«╚Öi pun aceast─â ├«ntrebare ╚Öi atunci, veseli nevoie mare, ├«ncep s─â pun─â pe mas─â solu╚Ťii. Dac─â salariul nu este ca ├«n America, atunci d─âm o ordonan╚Ť─â ╚Öi-l m─ârim la acest nivel. ├Än cazul ├«n care cre╚Öterea economic─â nu este mai mare dec├«t cea a chinezilor, atunci d─âm un decret ╚Öi gata; vom avea o cre╚Ötere economic─â mai mare dec├«t a Chinei. Pentru populi╚Öti, totul este posibil ╚Öi doar ,,corectitudinea economic─âÔÇť ├«i ├«mpiedic─â s─â fac─â orice cu orice. Pentru ei, toat─â ╚Ötiin╚Ťa economic─â este un fel de pierdere de timp, iar cei care apar╚Ťin acestui domeniu ╚Öi-i tot avertizeaz─â c─â nu fac bine ce fac s├«nt ni╚Öte oameni r─âi, care vor r─âul partidului lor ╚Öi al ╚Ť─ârii. Este ca o joac─â a copiilor cu juc─âriile electronice care le pic─â ├«n m├«n─â. Prima lor reac╚Ťie este aceea de a ap─âsa pe butoane, haotic, ca s─â vad─â ce se ├«nt├«mpl─â. Acesta este modul lor de a face cuno╚Ötin╚Ť─â cu juc─âria respectiv─â. Cu timpul, prin ├«nv─â╚Ťare, p├«n─â ╚Öi copiii mici afl─â c─â aceast─â juc─ârie, fiind creat─â de oamenii mari, are o ra╚Ťionalitate ├«n func╚Ťionare, adic─â dac─â ape╚Öi pe un anumit buton se produce un anumit efect.

Ra╚Ťionalitatea st─â la baza func╚Ťion─ârii economiei. ├Än ╚Ötiin╚Ťa economic─â s├«ntem ├«nv─â╚Ťa╚Ťi c─â omul se afl─â sub o presiune permanent─â determinat─â de caracterul limitat al resurselor din jurul s─âu, dar ╚Öi de orizontul nelimitat al dorin╚Ťelor ╚Öi nevoilor sale. ├Än modernitate, posibilitatea de a ob╚Ťine noi ╚Öi noi resurse a crescut permanent tocmai datorit─â ra╚Ťiunii ╚Öi inteligen╚Ťei umane. Dar ╚Öi nevoile umane au crescut, omul devenind o fiin╚Ť─â din ce ├«n ce mai sofisticat─â. ╚śtiin╚Ťa economic─â este chemat─â s─â dea r─âspunsuri chiar la aceast─â dilem─â, cum putem realiza un optim dinamic ├«ntre nevoi ╚Öi resurse ╚Öi cum s─â realiz─âm expansiunea economic─â plec├«nd de la ceea ce avem la un moment dat. Ipoteza ra╚Ťionalit─â╚Ťii umane este fundamental─â ├«n economia practic─â ╚Öi ├«n ╚Ötiin╚Ťa economic─â. Economi╚Ötii pleac─â de la premisa c─â orice alegere ├«n economie este una ra╚Ťional─â, indiferent dac─â decidentul cump─âr─â un kilogram de mere de la pia╚Ť─â sau, ├«n calitate de pre╚Öedinte de banc─â, decide expansiunea pe noi pie╚Ťe planetare a afacerii sale. Decizia ira╚Ťional─â poate duce la haos ╚Öi la dispari╚Ťia entit─â╚Ťii economice respective.

A╚Ö asemui o economie na╚Ťional─â cu un autoturism. Atunci c├«nd stabile╚Öte viteza acelui autoturism, ╚Öoferul trebuie s─â ╚Ťin─â cont de parametrii tehnici ai ma╚Öinii, de starea drumului, de condi╚Ťiile meteo ╚Öi chiar de ceilal╚Ťi participan╚Ťi la trafic. Dac─â mergi pe autostrad─â ├«n regim de vitez─â foarte mare cu un h├«rb, atunci ╚Ťi se poate ├«n-t├«mpla orice ╚Öi ╚Ťie, dar ╚Öi colegilor din trafic. Cei care accelereaz─â acum economia rom├óneasc─â s├«nt asemenea acestui ╚Öofer incon╚Ötient. Este evident c─â ├«ntr-un asemenea regim de func╚Ťionare, ma╚Öina nu este capabil─â s─â ajung─â la destina╚Ťie. ├Äi va s─âri o roat─â, ├«i va fierbe radiatorul sau ├«i va exploda motorul. Ei pun ├«n pericol nu numai economia noastr─â, dar pun ├«n pericol ╚Öi statutul Rom├óniei de ╚Ťar─â stabil─â, s─ân─âtos-dinamic─â, membr─â a UE. Din aceast─â cauz─â s├«nt at├«t de periculo╚Öi populi╚Ötii care guverneaz─â acum economia rom├óneasc─â. Ei cred c─â totul este posibil ╚Öi ac╚Ťioneaz─â ca atare. S├«nt ira╚Ťionali ╚Öi iresponsabili. Se laud─â cu o cre╚Ötere economic─â bazat─â pe deficite ╚Öi consum, ╚Öi ceea ce este cel mai grav este faptul c─â ofer─â oamenilor iluzia unui nivel de trai pe care acum Rom├ónia nu ╚Öi-l poate permite. S├«nt veseli p├«n─â la nebunie ╚Öi unii, afla╚Ťi ├«n afara oric─âror no╚Ťiuni de economie, cred c─â ╚Ötiin╚Ťa economic─â a fost inventat─â sau poate fi reinventat─â prin birourile unor oameni lipsi╚Ťi de anvergur─â ╚Öi care, pentru a face un serviciu Rom├óniei, ar fi trebuit s─â r─âm├«n─â la ei ├«n sat, la coarnele plugului. Ni se induce ideea fals─â c─â al╚Ťii nu au dorit s─â ofere asemenea venituri ╚Öi c─â, iat─â, ei o fac pentru c─â numai ei ├«╚Öi iubesc ╚Ťara ╚Öi poporul.

Un confrate economist m─â ├«ntreba de ce s├«nt un critic at├«t de vehement al cre╚Öterii bazate pe consum. Aici este ceva de explicat. O cre╚Ötere economic─â bazat─â pe consum poate fi folosit─â pe termen scurt pentru relansare economic─â. Keynes ÔÇ×nu a muritÔÇť ╚Öi trebuie s─â recunoa╚Ötem c─â ne a spus lucruri interesante despre criz─â ╚Öi folosin╚Ťa banilor ├«n combaterea acesteia. ├Än folosin╚Ťa re╚Ťetelor sale, trebuie s─â ╚Ötim c├«teva lucruri. Primul este acela c─â economiile de azi nu mai s├«nt economii ├«nchise, a╚Öa cum erau atunci, adic─â la 1936. A doua condi╚Ťie este ca folosin╚Ťa consumului ├«n relansarea economic─â s─â nu fie practicat─â pe termen lung ╚Öi s─â supraveghezi cu aten╚Ťie nivelul dob├«nzii, al cre╚Öterii economice ╚Öi mai ales al infla╚Ťiei. Exist─â economii care pot valorifica impulsul monetar ╚Öi economii care valorific─â mai slab impulsul monetar ├«n favoarea cre╚Öterii economice, produc├«nd rapid infla╚Ťie. A treia condi╚Ťie este ca relansarea economic─â s─â nu se produc─â prin importuri, adic─â economia s─â creasc─â prin sine. ├Än nici un caz re╚Ťeta lui Keynes nu poate fi aplicat─â ├«n partea de expansiune a ciclului economic. Or, economia european─â se afl─â azi chiar ├«ntr-o asemenea situa╚Ťie. Ca s─â po╚Ťi accelera ├«n condi╚Ťiile ├«n care ai deja un regim de vitez─â ridicat, ├«╚Ťi trebuie o ma╚Öin─â mult prea bun─â. O economie care cre╚Öte f─âr─â s─â investeasc─â se afl─â ├«n situa╚Ťia pisicii care dore╚Öte s─â ╚Öi potoleasc─â foamea m├«nc├«ndu-╚Öi coada. ├Äi cre╚Öte burta, dar r─âm├«ne f─âr─â coad─â.

Populismul economic este cu at├«t mai grav atunci c├«nd se ├«mbin─â cu cel politic ╚Öi cu un na╚Ťionalism agresiv, de tipul secolelor trecute, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â acum la noi. Este mai mult dec├«t evident c─â aceast─â cre╚Ötere economic─â se scurge ├«n afara ╚Ť─ârii prin intermediul deficitelor comerciale ╚Öi al deficitului balan╚Ťei de pl─â╚Ťi, dup─â cum este tot at├«t de evident c─â totul se va repercuta ├«n deprecierea monedei ╚Öi apoi ├«n infla╚Ťie, pentru c─â acesta este cel mai mare pericol. Infla╚Ťia este rezultatul ╚Öi de acolo ├«nceteaz─â veselia ╚Öi ├«ncepe triste╚Ťea. Atunci c├«nd ira╚Ťionalul ├«nvinge urmeaz─â haosul. Nu s├«ntem departe, iar previziunile pentru anii urm─âtori deja o anun╚Ť─â. Este cu at├«t mai grav, cu c├«t economia rom├óneasc─â este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â. Avem un sector de stat care este pe cale de a fi aruncat ├«n haos, datorit─â ira╚Ťionalit─â╚Ťii deciziei politice ╚Öi un sector privat care este obligat prin statutul s─âu s─â-╚Öi p─âstreze ra╚Ťionalitatea ╚Öi echilibrul pentru c─â acolo s├«nt bani priva╚Ťi ╚Öi efort privat. Dac─â se va continua ├«n acest ritm al deciziilor politice, este mai mult dec├«t evident c─â sectorul privat nu va face dec├«t s─â se adapteze, pentru c─â regulile ├«i s├«nt impuse din afar─â.

Vorbeam despre infla╚Ťie. Da, ├«n momentul apari╚Ťiei sale, ira╚Ťionalul devine un mod de a fi. ├Än afara echilibrelor, oamenii se adapteaz─â ╚Öi comportamentele lor devin unele ira╚Ťionale. ├Än infla╚Ťie ├«ncepe din nou dansul ├«n╚Öel─âciunii ╚Öi al am├«n─ârii, pentru c─â nimeni nu-╚Öi mai poate ╚Ťine cuv├«ntul. Odat─â cu infla╚Ťia ├«ncep marile transferuri de averi ╚Öi profituri, pentru c─â nu exist─â un impozit mai pervers ╚Öi mai general aplicabil ├«n ac╚Ťiunea sa dec├«t infla╚Ťia. Cre╚Öterile de pre╚Ť s├«nt suportate de c─âtre to╚Ťi ├«n magazine, atunci c├«nd cump─âr─â orice produs, numai c─â unii vor de╚Ťine instrumente pentru a se ap─âra ├«n fa╚Ťa cre╚Öterilor de pre╚Ťuri, iar al╚Ťii nu. Cei care s├«nt mai bine pozi╚Ťiona╚Ťi pe scara oligarhiei politice ╚Öi economice se vor ├«mprumuta ╚Öi vor rambursa mai pu╚Ťin iar cei c─ârora le tremur─â m├«na pe ultimul leu ├«╚Öi vor pierde economiile cu greu puse deoparte. Nu exist─â nimic mai periculos dec├«t infla╚Ťia ╚Öi pentru c─â ea este efectul ira╚Ťionalit─â╚Ťii ╚Öi alimenteaz─â aceast─â ira╚Ťionalitate. Oamenii ├«ncep s─â fug─â de propria moned─â, iar salariile zilei de azi nu ne vor mai ajunge s─â tr─âim ╚Öi m├«ine. Se intr─â ├«ntr-o spiral─â venituri ÔÇô pre╚Ťuri ╚Öi ├«ncep mi╚Öc─ârile sociale. Chiar sistemul politic ╚Öi stabilitatea politic─â s├«nt puse sub semnul ├«ntreb─ârii. Prin destabilizare economic─â, o ╚Ťar─â poate fi foarte u╚Öor de destabilizat politic, deoarece ├«n urma e╚Öecului ├«n economie, politicul ├«╚Öi pierde legitimitatea. Rom├ónia ╚Öi-a c├«╚Ötigat cu greu statutul de economie stabil─â ╚Öi poate s─â-l piard─â foarte u╚Öor. B─ât─âlia pentru rec├«╚Ötigarea acestui statut va fi una extrem de grea. Odat─â piatra aruncat─â ├«n balt─â de c─âtre un nebun, vor trebui adu╚Öi mul╚Ťi ├«n╚Ťelep╚Ťi pentru a o g─âsi. Un efect foarte grav este acela c─â odat─â instalat haosul, putem pierde indicatorii economici ╚Öi echilibrele economice ╚Öi nu mai putem spera la statutul de aspiran╚Ťi ai monedei unice euro.

Spuneam c─â haosul ├«n economie aduce ├«n mod sigur haosul ├«n politic─â. Aici se joac─â, de altfel, marele pariu al populi╚Ötilor despre care vorbeam. Ap─âsarea bezmetic─â pe butoane, invocat─â de c─âtre noi la ├«nceput, va duce la defectarea ma╚Öin─âriei. Ei ╚Ötiu c─â economia nu se construie╚Öte a╚Öa ╚Öi stabilitatea nu se p─âstreaz─â astfel. Pariul este acela de a demonstra c─â Rom├ónia nu poate face o economie ╚Öi societate libere. A╚Ťi e╚Öuat economic, deci nu vi se potrive╚Öte democra╚Ťia. Nu s├«nt adeptul teoriilor conspira╚Ťiei ╚Öi are mai pu╚Ťin─â importan╚Ť─â (de╚Öi pentru r─âzboaiele t─âcute pe care le poart─â Rom├ónia ├«n prezent, poate fi foarte important) dac─â ace╚Öti oameni ne arunc─â ├«n haos cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â sau f─âr─â inten╚Ťie. Important este faptul c─â trebuie opri╚Ťi p├«n─â c├«nd nu este prea t├«rziu. Rom├ónia este ├«nc─â o lume fragil─â. Nimic nu este definitiv, iar b─ât─âlia pentru libertate ╚Öi libert─â╚Ťi, mai ales ├«n contextul interna╚Ťional de acum, poate fi pierdut─â oric├«nd. 

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Capitalismul ÔÇô O dezbatere despre construc╚Ťia social─â occidental─â, Editura Institutul European, 2016.

Foto: flickr

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.