Industrii

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
„Cu bule“ jpeg

Folosirea actuală a termenului industrie riscă să le producă anumite nedumeriri celor cărora li s-au fixat în memorie schematizările şi formulele clişeizate ale limbii de lemn din deceniile regimului comunist. Pe atunci, istoria era clar împărţită în perioade (începînd cu comuna primitivă), iar societatea – în domenii de activitate (dintre care cea mai importantă era industria) şi în categorii (începînd cu muncitorii sau „oamenii muncii din industrie“). Orice discurs oficial trecea în revistă pretinsele mari progrese ale societăţii, pornind desigur de la industrie (socialistă, modernă, dezvoltată etc.). În toate enumerările, industria apărea obligatoriu pe primul loc, eventual urmată de agricultură, orice altă activitate intrînd într-un rest indefinit, nedemn de a fi numit, desemnat vag prin formulele „celelalte ramuri“ sau „celelalte sectoare“: „dezvoltarea generală a patriei noastre – a industriei, agriculturii, a celorlalte ramuri“ (raportul la Congresul al XIV-lea. din 20 noiembrie 1989).

În uzul actual, mai ales în terminologiile de specialitate ale mai multor domenii, influenţate puternic de engleză, industrie nu mai corespunde definiţiei din dicţionarele curente (în DEX: „ramură a producției materiale și a economiei naționale, în cadrul căreia au loc, pe scară largă, activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora, precum și a altora, în mijloace de producție și în bunuri de consum“). Se vorbeşte, curent, de industria filmului, industria publicităţii, a comunicării, în genere de industrii creative: „implicarea întregii industrii de marketing şi comunicare de pe plan autohton este dificil de contorizat“ (adplayers.ro); „tehnologia care transformă industria fashionului“ (adplayers.ro); „lideri mondiali din industria promoţionalelor“ (adplayers.ro); „industria de comunicare din 2009“ (pr-romania.ro); „momentul 2008/2009, cînd industria de PR își lua dușul rece“ (pr-romania.ro); „tineri la început de drum în industrii creative“ (adplayers.ro). Bine instalate în mass-media şi în limbajul curent sînt sintagme ca industria filmului, industria muzicală, industria turismului: „Poate fi readusă la viaţă industria filmului din România?“ (zf.ro); „teme importante pentru industria muzicală în era digitală“ (cultura.ro); „Industria turismului din România, în pragul colapsului“ (evz.ro).

Ca şi în alte cazuri, este vorba de sensurile noi adăugate în uz (nu şi în dicţionare, deocamdată) unui cuvînt de origine latino-romanică, sub influenţa englezei. În engleză, industry desemnează nu doar activitatea economică de prelucrare a resurselor, ci şi orice ramură a unei activităţi economice sau comerciale, avînd şi sensul de „hărnicie, muncă intensă“. De fapt, româna nu a împrumutat, în secolul al XIX-lea, toate sensurile cuvîntului industrie din franceză. Pentru acesta, Trésor de la langue française informatisé indică şi sensurile „abilitate, ingeniozitate“, ba chiar – în ipostaza negativă – „abilitatea de a înşela“, de care se leagă sintagma chevalier d’industrie. Aceasta din urmă a fost calchiată în română de expresia cavaler de industrie („şarlatan, escroc“), care are însă un caracter opac şi chiar absurd, pentru că nu se asociază cu nici unul dintre înţelesurile în uz ale cuvîntului românesc industrie. Şi franceza, şi engleza păstrează de fapt sensuri derivate din cele ale cuvîntului latinesc industria – „activitate energică“. În dicţionarul latinizant al lui Laurian şi Massim (Dicţionariul limbei române, volumul II, 1876), definiţia cuvîntului românesc industrie era „diligenţă, dexteritate, abilitate ingenioasă; artă, studiu, măiestrie; profesiune mecanică ori mercantilă“. Adjectivul industrios, etichetat de dicţionarele actuale ca livresc sau învechit, a păstrat sensurile „harnic, sîrguincios; laborios; iscusit, îndemînatic“ (DEX), care au şanse să se păstreze în uz şi datorită corespondenţei cu adjectivul englezesc industrious. Oricum, Internetul ne indică persistenţa în registrul cultivat a termenului: „ritmicitatea industrioasă ar fi cumva suspectă aici“ (suplimentudecultura.ro); „o naţiune de oameni industrioşi, puşi pe muncă“ (ziare.com).

Cît timp cuvîntul industrie este însoţit de adjectivele specifice, totul e în regulă. Mai ciudată este folosirea nespecificată a termenului, în jargonul diferitelor activităţi mai mult sau mai puţin artistice (publicitate, film, relaţii publice): „Ce sfaturi ar da Pallant tinerilor care visează la o carieră în industrie?“ (wall-street.ro); „starurile industriei vin în România cu povești, sfaturi și secrete din culisele celor mai premiate producții la care au lucrat“ (institute.ro); „am intrat în industrie pentru idei“ (pr-romania.ro). Evident, contextul ajută la dezambiguizare, dar enunţurile rămîn derutante: există riscul ca primul gînd al cititorului să se îndrepte către fabrici şi uzine.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.