Industria germană din spatele revoluției vehiculelor electrice

Dalia MARIN
Publicat în Dilema Veche nr. 1021 din 2 noiembrie – 8 noiembrie 2023
Nio ES6 II 001 © wikimedia commons
Nio ES6 II 001 © wikimedia commons

La tîrgul automobilistic „IAA Mobility 2023”, care a avut loc în septembrie la München, cancelarul german Olaf Scholz a lansat un apel către fabricanții germani de mașini, cerîndu-le să vină în întîmpinarea concurenței asiatice, în loc să încerce frînarea afluxului de vehicule electrice fabricate în China. Nici o altă țară, a subliniat el, nu poate egala competența ingineriei auto germane. Dar, chiar dacă afirmația lui Scholz era fără îndoială adevărată în epoca de aur a motorului cu combustie internă, Germaniei îi lipsește, în prezent, competența necesară pentru a putea concura direct cu fabricanții chinezi de vehicule electrice (VE).

Producătorii europeni de mașini au acceptat cu greu revoluția VE. Volkswagen, bunăoară, a întîmpinat dificultăți în China, în timpul pandemiei de COVID-19. În perioada în care China începea să se redeschidă, mărci autohtone, precum BYD sau Nio, și-au dublat numărul modelelor electrice din ofertă. Și cele mai multe dintre ele erau nu doar mai ieftine, ci și mai bune decît ofertele Volkswagen.

În timp ce fabricanții germani de autovehicule se luptă cu prețurile mari ale energiei cauzate de embargoul energetic rusesc, fabricanții chinezi țintesc piața europeană. Reprezentînd o schimbare istorică, 2022 a fost primul an în care importurile europene de mașini chinezești au depășit exporturile de mașini către China.

Distanțarea de motoarele cu combustie internă reprezintă o oportunitate strategică pentru China, ai cărei producători de mașini domină deja piețele globale de acumulatori și tehnologiile pe bază de energie curată. Sectorul european al fabricării de mașini – mai ales Germania – s-ar putea confrunta în curînd cu un „șoc chinez” comparabil cu cel care s-a produs după aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001.

Mizele sînt uriașe. După cum observa Gideon Rachman, dacă „BYD-urile chineze vor înlocui BMW-urile germane pe autostrăzi”, s-ar putea ca partidele iliberale de extremă dreapta – care exploatează în folos propriu nemulțumirile economice ale populației – să beneficieze de o creștere semnificativă de popularitate. Industria auto asigură, direct și indirect, aproape 13 milioane de locuri de muncă, reprezentînd cca. 7% din economia UE și aproximativ o treime din totalul cheltuielilor Uniunii pentru cercetare și dezvoltare.

Perspectiva unei predominații chineze într-o nouă ramură industrială a tras un semnal de alarmă în SUA și în UE. SUA au impus, sub președinția lui Donald Trump, o taxă de 27,5% pentru mașinile fabricate în China, iar Legea pentru reducerea inflației (Inflation Reduction Act) adoptată de administrația președintelui Joe Biden include stimuli economici pentru producerea de acumulatori și de autovehicule pe teritoriul Americii de Nord.

La rîndul ei, UE a impus o taxă de 10% pentru mașinile importate. Chiar dacă subvențiile naționale europene pentru VE încă se aplică, atît importurilor, cît și modelelor de fabricație autohtonă, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat recent o anchetă anti-subvenție cu privire la VE fabricate în China, susținînd că ele ar putea „distorsiona” piața europeană: companiile europene sînt adesea „excluse de pe piețele străine” și „forțate să vîndă sub preț de o concurență care beneficiază de imense subvenții de stat”.

Ancheta UE ar fi trebuit să aibă loc cu multă vreme în urmă, dar s-ar putea să aibă totuși un impact semnificativ. În ultimele două decenii, Guvernul chinez a subvenționat masiv industria VE, dominînd lanțurile de aprovizionare, de la materii brute la producție. Subvenționînd vehicule electrice și autonome, China distorsionează concurența și oferă propriilor industrii autohtone un avantaj comparativ de durată.

În industriile caracterizate prin curbe de învățare și în economiile de scară dinamice, productivitatea din trecut determină producția actuală. Într-o lucrare clasică, ce a implementat conceptul de „curbe de învățare” în modelele comerciale, economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a arătat că subvențiile pot accelera procesul de învățare și pot crește productivitatea sectoarelor subvenționate, fapt care îi situează pe competitori într-un dezavantaj permanent.

Argumentul teoretic al lui Krugman și-a găsit de curînd confirmarea empirică într-un studiu al lui Nathan Lane, economist la Oxford. Folosind strategia industrială de sector sud-coreeană din timpul președintelui Park Chung-hee ca pe un experiment natural, Lane a descoperit că, per ansamblu, industriile subvenționate au beneficiat de o rată medie de creștere cu 80% mai mare decît cele nesubvenționate. Esențial e faptul că acest avantaj de creștere s-a menținut chiar și după întreruperea subvențiilor, evidențiind efectele de învățare.

Susținuți de subvenții guvernamentale și cu mai mult de un deceniu de experiență în producția de VE, fabricanții chinezi de autovehicule au un avans considerabil pe această piață, față de omologii lor europeni. Dar introducerea temporară a unor taxe de import ar putea oferi industriei auto europene răgazul necesar pentru a parcurge curba de învățare din domeniul VE și a penaliza China pentru încălcarea legilor OMC.

După cum am arătat recent, Germania ar putea recupera decalajul de know-how în materie de VE și vehicule autonome aplicînd politicii industriale chineze un proces de inginerie inversă. În ultimii 20-30 de ani, China a atras investiții străine directe prin intermediul unor companii mixte, la care au participat cu precădere producători auto germani. Această strategie, care i-a permis Chinei să învețe și să stăpînească motorul cu combustie internă, a ajutat-o și să devină un lider global al pieței VE.

Colaborînd cu fabricanți de acumulatori și VE chinezi, producătorii germani de mașini ar putea dobîndi competența tehnică necesară pentru a rămîne competitivi la nivel global. Comisia Europeană ar putea mijloci astfel de parteneriate, oferind Chinei accesul la piața europeană în schimbul unui angajament de a investi în Europa și de a întemeia companii mixte cu firme europene.

Dalia Marin, profesor de Economie internațională la Școala de management a Facultății Politehnice din München, este bursier cercetător la CEPR (Centrul pentru Cercetare în Politică Economică) și bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Copyright: Project Syndicate, 2023

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Ce a răspuns Inteligența Artificială despre Marea Unire de la Alba Iulia. Eroarea pe care o face ChatGPT
Softul de inteligență artificială ChatGPT are răspunsuri la întrebări ce au legătură cu Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Face, însă, o eroare, confundând Sala Unirii cu Catedrala Ortodoxă, care a fost construită abia în 1922.
image
Renumit medic pediatru, avertisment: „Tocmai am văzut un caz sever de rujeolă, boală care, cred unii, nu există”
Medicul pediatrul Mihai Craiu avertizează depre o boală care „există și produce complicații grave, unele mortale” . Este vorba despre rujeola, despre care unii părinți cred că „bolile acestea, ale copilăriei, existau numai în timpul comunismului sau apar în țări africane”
image
Cum i-a făcut România magică să plângă de emoție pe mai mulți americani. „Nu credeam să mi se întâmple așa repede” VIDEO
Frumusețiile României și simplitatea și sufletul curat al românilor sunt de multe ori apreciate de turiștii și de vloggerii care ajung aici din străinătate. În unele cazuri, aceștia sunt copleșiți și ajung chiar să verse lacrimi, emoționați. De 1 Decembrie, „Adevărul” relatează trei astfel de cazuri

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic