Indecizie la referendum

Publicat în Dilema Veche nr. 763 din 4-10 octombrie 2018
Salutări de la Basel jpeg

Referendumul cu privire la schimbarea denumirii statului în Macedonia de Nord a eșuat. Pentru a fi validat, ar fi fost nevoie de o prezență la urne de peste 50%, însă doar o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale au votat. Totuși, peste 90% din cei care s-au prezentat la urne au votat pentru schimbarea numelui țării. Opoziția cere demisia guvernului. Dar premierul Zoran Zaev vede partea plină a paharului și spune că e hotărît să continue procesul de adoptare a noii denumiri. Cine a cîștigat și cine a pierdut la referendum? De fapt, e indecis. Căci referendumul e consultativ, nu legislativ. Și exact pe asta mizează acum premierul Zaev cînd cere Parlamentului să ratifice noua denumire, în ciuda invalidării la urne.

Macedonia actuală și nordul Greciei făceau parte dintr-o provincie romană numită Macedonia. Ambele teritorii revendică moștenirea lui Alexandru Macedon. În 1991, după dezmembrarea fostei Iugoslavii, Republica Macedonia și-a declarat independența. Grecia s-a opus însă denumirii noului său vecin. De atunci au fost propuse și apoi abandonate mai multe posibile soluții. Obiecțiile Greciei au forțat ONU să se refere la noul stat ca la „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei“. În plus, guvernul de la Atena s-a opus prin veto încercării Macedoniei de a se alătura NATO în 2008 și a blocat ambițiile sale de aderare la UE. Ca să poată adera, Macedonia trebuie să scape mai întîi de litigiul cu Grecia privind denumirea statului. De-abia anul trecut s a ajuns la un compromis. Soluția a fost adăugarea unui cuvînt la denumirea oficială a statului. Macedonia devine Macedonia de Nord. Despre asta a fost vorba la referendum. Simplu spus, la urne s au confruntat pro-europenii, susținători ai compromisului, cu naționaliștii care se opun noii denumiri a statului. Realitatea politică e însă mai complexă. Motivațiile politice – prea subtile pentru a putea fi încadrate într-un sistem binar.

Courrier des Balkans indică trei erori ale premierului Zoran Zaev în felul cum a tratat chestiunea. Prima e că a negociat mai întîi în secret cu omologul grec Alexis Tsipras. Or, negocierile secrete nu aduc nimic bun. Doar discuțiile publice urmate de acorduri asumate, fără clauze ascunse, garantează normalizarea durabilă a relațiilor bilaterale. În Macedonia, negocierile și compromisul au generat suspiciuni. Cu identitatea națională nu te joci! Mai ales în Balcani. Și în Grecia au fost destule mișcări de protest care au denunțat concesia făcută statului vecin. Patrioților greci le e teamă că, odată adoptată noua denumire, Republica Macedonia de Nord ar putea avea și alte pretenții, inclusiv teritoriale, asupra Greciei.

A doua greșeală a lui Zaev e că a amestecat două lucruri diferite: normalizarea relațiilor cu Grecia și aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Primul punct e o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv. Însă aderarea la NATO și UE nu depinde doar de schimbarea denumirii statului, ci și de cadrul politic internațional. De altfel, la nici zece zile după acordul istoric cu Grecia, state precum Franța și Olanda au anunțat că nu intenționează să deschidă în viitorul apropiat negocierile de aderare cu Macedonia. Dezamăgirea asta s-a decontat și la referendum.

În fine, al treilea motiv de eșec ține chiar de guvernul Zoran Zaev. De ceea ce n-a făcut, mai bine zis. Adică relansarea economică, reforma Justiției, salariile medicilor și ale profesorilor, exodul tinerilor, calitatea serviciilor publice și alte asemenea. Mulți dintre cei care au boicotat referendumul au vrut, de fapt, să sancționeze guvernul.

Acestor frustrări li se adaugă și problemele de organizare. Pe lista electorală permanentă sînt înscrise peste un milion opt sute de mii de persoane. Mult mai multe decît locuitorii reali ai țării. Căci populația reală e în scădere în urma emigrării masive. Greu, deci, de atins participarea de 50% prevăzută pentru validare.

Pînă una-alta, Zoran Zaev a promis că va continua planurile de a schimba denumirea țării. Pentru ratificare e nevoie de sprijinul a două treimi din parlamentari. Sprijin pe care nu e deloc sigur că îl va obține. Coaliția aflată la putere are nevoie de voturi și din partea parlamentarilor Opoziției. Va funcționa, poate, șantajul (sugerat deja) cu declanșarea alegerilor anticipate. Dacă se va ajunge acolo, probabil că vor urma tulburări, proteste, revolte…

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii