Încet-încet, trendul...

Publicat în Dilema Veche nr. 640 din 26 mai - 2 iunie 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Încet-încet, caravana alegerilor primare americane se îndreaptă spre California, ultimul mare episod al acestei formidabile poveşti politice, începută pe 1 februarie, în micul şi liniştitul stat Iowa. Pe 7 iunie, se va termina, practic, lunga campanie internă pentru obţinerea candidaturii democrate şi republicane pentru alegerile din noiembrie, chiar dacă ultimele alegeri primare vor avea loc o săptămînă mai tîrziu. Pe 7 iunie, vor fi alegeri primare în California şi în alte cinci state americane, iar procesul primarelor se va încheia, formal, pe 14 iunie, cu alegerile din districtul Columbia. Totuşi, California este ultimul mare moment pentru că, fiind statul american cel mai populat, California livrează în Convenţiile celor două partide un număr considerabil de delegaţi: 546 pentru democraţi şi 172 pentru republicani. Sondajele cele mai recente din Statul de Aur indică, în tabăra democrată, un avans de 9 procente pentru Hillary Clinton faţă de Bernie Sanders, cu trend favorabil doamnei. În tabăra republicană, desigur, după ce Ted Cruz s-a retras, Donald Trump mărşăluieşte singur. Şi, este de spus, nu o face fără folos.

Eliberat de constrîngerile specifice unei campanii în interiorul partidului – unde trebuie să ataci colegul de partid care ţi-e adversar, fără să răneşti partidul, avînd în minte că odată terminată această campanie, vei avea nevoie inclusiv de sprijinul lui, dar trebuie să îi ataci şi pe competitorii din primarele celuilalt partid, fără să pierzi concentrarea pe propriul partid –, Donald Trump a intrat deja în logica unei campanii prezidenţiale. El o atacă sistematic pe Hillary Clinton şi fructifică, abil, diviziunea ideologică accentuată a societăţii americane actuale. Deja rănită grav de atacurile muşcătoare ale lui Sanders, Hillary Clinton primeşte, acum, şi loviturile lui Trump. Aşa că Hillary Clinton, deşi se îndreaptă şi ea către o desemnare aproape certă din partea propriului partid, mai are de luptat, încă puţin, pe două fronturi: cu Bernie Sanders, pentru desemnare, şi cu Donald Trump, pentru Biroul Oval. Faptul că Trump acţionează fără rezerve tactice, în competiţia cu liderul democrat, are două efecte electorale care se văd deja. Primul este acela că Partidul Republican începe, încet-încet, să se unească în jurul său. Faliile nu mai sînt atît de mari şi diferenţele nu mai sînt atît de ireconciliabile pe cît păreau a fi acum trei luni, de pildă. Electorii republicani – dar şi elita partidului – se obişnuiesc cu ideea că Trump va fi candidatul lor în noiembrie. În al doilea rînd, poate şi ca efect al fenomenului acceptării lui Trump în interiorul partidului, distanţa dintre Trump şi Clinton se micşorează. La ora la care scriu aceste rînduri, primele sondaje în care Trump o învinge pe Clinton au început să apară. Contestate de mulţi, aceste sondaje nu au mare valoare acum, căci ceea ce contează în campanii nu este fotografia de moment a cursei, ci trendul. Or, toate sondajele indică un trend ascendent pentru Trump şi descendent pentru Clinton. Sigur, mai avem suficient de mult timp ca acest trend să pălească şi să înregistrăm trendul invers, cel al ridicării lui Clinton şi al căderii lui Trump. Pînă în noiembrie se mai pot întîmpla multe. Putem, însă, deja observa că o anumită dificultate a lui Hillary Clinton atîrnă din ce în ce mai greu pentru ea şi că echipa ei de campanie nu pare să găsească o soluţie eficientă: soţia fostului preşedinte şi fost secretar de stat este întruchiparea sistemului politic în ochii unui vast electorat sătul exact de asta şi se confruntă cu un om venit din afara sistemului, care vorbeşte împotriva sistemului, care ameninţă direct sistemul. Sigur, Hillary Clinton stă foarte bine în preferinţele populaţiei de culoare şi ale celei latino, stă destul de bine şi în preferinţele femeilor albe, doar că revirimentul lui Trump ar putea arăta că asta nu e suficient. Trump, printr-un radical discurs antisistem, ar putea lua suficiente voturi chiar şi din aceste categorii electorale (care rămîn în majoritate apropiate de Clinton), astfel încît suma tuturor voturilor să-i fie favorabilă. Cum va reuşi Clinton să surmonteze dezavantajul de a reprezenta exact ceea ce poporul vrea să schimbe – e greu de spus.

Trendul se formează încet-încet. După cum, tot încet-încet, se poate inversa. Interesant, însă, în sociologia politică, este că aceste consolidări sau întoarceri ale unui curent de opinie publică, deşi se clădesc şi se ruinează încet-încet, sînt efectul unor diferite reacţii rapide. Cu alte cuvinte, o sumă de acţiuni sau reacţii bruşte este ceea ce determină un fenomen a cărui principală caracteristică este lentoarea. Şi în această privinţă Donald Trump stă foarte bine; a dovedit de multe ori că e mai rapid decît Clinton. Reacţiile stîrnite la ultima tragedie internaţională sînt o dovadă. Cînd avionul EgyptAir, care efectua cursa 804 de la Paris la Cairo, a dispărut în Marea Mediterană pe 18 mai, Trump a reacţionat imediat pe Twitter cu un mesaj trimis la ora 6 dimineaţa, după ora coastei de est americane, în care a spus pe şleau că e un atac terorist. Clinton a reacţionat mult mai tîrziu, în cursul zilei, şi mult mai diplomatic, vorbind despre posibilitatea unui atac terorist, dar să vedem, nici o pistă nu trebuie exclusă – dînd o nouă probă că stăpîneşte foarte bine discursul politico-diplomatic. Poporul, însă, preferă discursul tranşant şi vrea să i se spună imediat, în alb şi negru, despre ce e vorba. Vorba cuiva – poporul este o dihanie căreia nu-i place să afle veştile proaste cu întîrziere. Trump înţelege asta şi nu ratează să fie primul care vorbeşte. Clinton este mai prudentă – 20 de ani în preajma celei mai mari puteri din lume au instituţionalizat-o cu totul. Fără îndoială, în relaţiile dintre ţări, e bine să fii precum Clinton. Dar în raport cu poporul, doar dacă eşti ca Trump cîştigi. Şi, pînă una-alta, alegerile americane se decid de către poporul american, şi nu de către comunitatea diplomatică internaţională. Dar să nu ne grăbim. Deşi spectacolul e trepidant, zilele trec una după alta în legea lor. Timpul curge indiferent de intensitatea luptei politice şi, vorba americanului, e mai înţelept să iei fiecare zi una după alta, evitînd greşeala de a o considera mai lungă sau mai scurtă decît este de fapt şi decît este orice altă zi.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.