În premieră şi în exclusivitate: rezultatele comisiei dlui Tăriceanu

Publicat în Dilema Veche nr. 603 din 3-9 septembrie 2015
Bun şi rău jpeg

Înaintea vacanţei de vară, dl Tăriceanu, omul PSD în fruntea Senatului, a anunţat constituirea unei comisii senatoriale de evaluare a democraţiei. Dl Ponta a salutat entuziast iniţiativa dlui Tăriceanu, numind-o „curajoasă“. Bravos, straşnic bărbat! În timpul verii, dl Tăriceanu a adus două precizări cu privire la comisie: că se va înfiinţa în septembrie şi că se va baza pe o expertiză din afara Parlamentului. 

Se spune despre comisia parlamentară că este locul în care se îngroapă orice problemă, ba chiar că rostul înfiinţării unei astfel de comisii este tocmai îngroparea unei probleme. Aşa o fi la alţii. La noi, în Parlamentul românesc, comisiile îşi fac datoria precis şi rapid. Ele decid exact ceea ce vor cei care le creează, fără întîrziere şi fără greş. Cine îşi imaginează că o comisie parlamentară va stabili vreodată altceva decît ceea ce vrea forţa politică majoritară care a generat-o este naiv. Membrii comisiei sînt instruiţi la partid, încă înaintea primei reuniri, asupra direcţiei către care raportul final trebuie să se îndrepte. Dacă există şi o oarecare dorinţă de a extinde comisia spre competenţe nepartinice, atunci vor fi chemate exact acele „competenţe“ care susţin ideile de la partid. Într-o comisie parlamentară, adevărul este ultimul lucru care contează, iar echilibrul compoziţiei comisiei nu este niciodată urmărit. Decizia finală se ia în urma unui vot politic, iar comisiile reflectă, întotdeauna, compoziţia politică a Parlamentului. Partidele decid asupra membrilor comisiei în funcţie de combativitatea lor pe chestiunea ce se dezbate în comisie şi nicidecum după vreun criteriu de competenţă. În general, Parlamentul României este binecunoscut pentru lipsa lui de expertiză în mai toate domeniile, pentru sărăcia lui de resurse profesionale. Parlamentul face politică partinică (ceea ce e normal) şi doar politică partinică (ceea ce nu mai este normal). Prin urmare, comisia parlamentară specială românească este o operaţiune de propagandă şi nimic mai mult. Am avut ocazia să particip la lucrările unor comisii speciale al căror raport final era deja redactat înainte de primele audieri – curat stalinism! Culmea, rezultatul muncii acelor comisii a fost îndelung salutat de presă ca o victorie a democraţiei. Istoria rîde de noi în felurite chipuri… 

De altfel, cînd am auzit că dl Tăriceanu face în Senat o comisie de evaluare a democraţiei, am căscat plictisit. Rezultatele muncii acestei comisii sînt deja ştiute: le aflaţi la Antena 3, seară de seară. La fel, cînd am aflat că vor fi convocaţi experţi din societatea civilă pentru a-şi da cu părerea despre democraţie, iarăşi am căscat plictisit, pentru că ştiu atît numele care vor figura obligatoriu printre experţii neaoşi în democraţie, după cum ştiu şi numele care nu vor figura niciodată în acest nobil corp de experţi. Şi precizez că toate acestea nu-mi sînt cunoscute pentru că aş avea cine ştie ce „surse“, ci pentru că îi cunosc şi pe politicieni, şi pe intelectualii publici la fel de bine ca dumneavoastră. Fireşte, în selectarea experţilor ce vor fi audiaţi, nu contează nici studiile, nici cărţile publicate şi nici pertinenţa opiniilor exprimate în timp. Criteriul e altul. Ai fost anti-Băsescu, eşti expert. Ai fost ştampilat drept „băsist“, nu eşti expert. Cît despre concluziile comisiei, cum ziceam, ele sînt previzibile. Se va spune că avem ceva democraţie, dar că avem şi unele „rămîneri în urmă“. Traian Băsescu şi ofensiva anticorupţie vor fi pericolele identificate de comisie la adresa democraţiei. Parlamentul va fi socotit instituţia fanion a democraţiei şi tocmai ea, săraca, va fi considerată cea mai lovită de către celelalte instituţii, „de forţă“, de sămînţă nedemocratică: DNA, Curte Constituţională, ANI, ICCJ. În orice caz, din această comisie, „băsismul“ va ieşi rău de tot, iar „antibăsismul“ va ieşi bine de tot. 

Viaţa acestei comisii nu va fi, totuşi, o plictiseală generală. Chiar dacă scenariul pare scris dinainte, sînt detalii care pot evolua în orice direcţie. De pildă, nu pot anticipa atitudinea PNL în raport cu iniţiativa dlui Tăriceanu. În vară, PNL a contestat constituţionalitatea constituirii acestei comisii şi Curtea a respins, pe bună dreptate, contestaţia. Acum, este de văzut dacă liberalii vor participa la lucrările ei sau nu. Cum, în actuala alcătuire politică, rezultatul activităţii comisiei va reflecta voinţa majorităţii din jurul PSD, iar PNL ştie bine asta, atitudinea partidului condus de cuplul Gorghiu-Blaga va fi una de caracter şi atît. Dacă participă, vor cauţiona comisia. Dacă nu, nu. Cum, în politica noastră, caracterul se dovedeşte a fi cel mai fluid ingredient, rămînem cu sufletul la gură în privinţa participării liberalilor la comisia Tăriceanu. 

Sever Voinescu este avocat şi publicist. 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Copii din Africa bucurandu se ca au apa FOTO facebook Stefan Mandachi jpg
Românii generoși au construit 160 de fântâni în Africa. Cei mai sărmani oameni din lume au acum apă potabilă
Românii care s-au gândit la cei mai sărmani copii și bătrâni au construit 160 de fântâni în Africa. Proiectul a demarat la sfârșitul anului 2020 și, datorită celor care au donat, mii de suflete au acum apă potabilă.
coronavirus
Bilanț COVID. Mai puțin de 500 de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Câte decese au fost raportate
Bilanț COVID. Un număr de 444 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, a anunţat, duminică, Ministerul Sănătăţii.
pompieri romani in grecia foto igsu
Avarie ivită la golirea Barajului Lacului Piscicol Tăul Mare. Localnicii vor fi evacuaţi preventiv
Primarul comunei Roșia Montană a semnalat o avarie la golirea de fund a Barajului Lacului Piscicol Tăul Mare, Localnicii din avalul Lacului de acumulare Piscicolă Tăul Mare vor fi evacuaţi preventiv.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.