În pași de dans
E toamnă, a început școala, chiar și pe rit vechi ar fi început deja. A venit abruptă toamna, parcă mai repede decît în alți ani, cu frig și ploaie și guturaie sau răceli. Dar cu mai puțină amenințare a prezenței pandemiei. Pentru al doilea an, avem un început școlar normal, ca să zic așa, față de anii pandemici.
În primele săptămîni de școală, elevii de liceu se gîndesc și la un eveniment care are o tradiție veche: balul. Fie că este balul bobocilor, fie că este al majoratului. Aceste evenimente implică întregul ciclu liceal, căci, prin tradiție, balul bobocilor este organizat de către elevii clasei a X-a pentru elevii clasei a IX-a, iar balul majoratului este organizat de elevii clasei a XI-a pentru elevii clasei a XII-a.
În urmă cu mulți ani, în primii mei ani de profesorat, aceste baluri se organizau cu precădere în cantinele școlare ale liceelor care aveau astfel de spații. Profesorii împreună cu elevii decorau aceste cantine cu ghirlande de hîrtie creponată, poate cu flori și pancarte cu diverse urări, pe ici, pe colo mai era cîte un glob de sticlă care se învîrtea asigurînd un fel de atmosferă de discotecă, iar muzica o aducea vreun elev care avea aparatură cît mai performantă.
Vremurile s-au schimbat. Sînt ani buni de cînd balurile nu se mai organizează în incintele școlilor. Ele sînt susținute financiar de părinți, este adevărat, dar întreaga lor logistică implică în mare măsură elevii. Sînt evenimente care pot fi încadrate în categoria activităților extrașcolare, asigurînd, dacă privim cu atenție, contexte de învățare. Cum așa? m-ați putea întreba. Ce să învețe elevii dintr-un bal, din mersul la discotecă?
Cum spuneam, în zilele noastre, aceste evenimente se organizează în spații exterioare școlii, în localuri. Un prim pas pe care îl parcurg elevii este să exploreze piața. Să caute locul potrivit. Cu cît un oraș este mai mare, cu atît vor fi și mai multe opțiuni, dar va fi și o concurență, atît a localurilor, cît și a liceelor: dacă mai multe licee vor să organizeze în același local, va fi nevoie să se aleagă datele rămase libere, în cazul în care alte licee au rezervat deja spațiul. Așadar, mai întîi trebuie să facă o cercetare de piață, să vadă care sînt localurile disponibile și datele pe care pot miza. Apoi, este o etapă a negocierilor în grup, pentru alegerea localului, care implică cel puțin alegerea clasei organizatoare, dacă nu și a celei pentru care se organizează.
În această alegere și negociere mai intră un factor care trebuie luat în considerare: bugetul alocat. Elevii trebuie să ia în calcul, cînd fac alegerea, încadrarea într-un anumit buget, pe care părinții sînt dispuși să îl aloce. În calcului acesta al bugetului, vor trebui să ia în considerare, în funcție de oferta localului, pe de o parte închirierea spațiului, pe de altă parte meniul asigurat. Unele localuri vor pune la dispoziție un meniu mai bogat, altele unul mai sărac, la același preț. Dar poate că cele care oferă un meniu mai sărac au un spațiu mai atrăgător. Și din nou intră în calcul o etapă a negocierilor și a argumentelor pro sau contra. După cum este posibil ca unele localuri să nu ofere meniu, dar să permită catering adus din afară, caz în care calculul de buget se diversifică și el.
După depășirea acestor pași, intervine etapa organizării evenimentului. Poate unele școli aleg să aibă o desfășurare tematică, poate altele nu. Dacă îl organizează tematic, poate aleg o temă care are legătură cu literatura sau cu istoria sau chiar cu geografia. Poate e balul „Roșu și negru”, poate e balul „Chirița în provincie”, poate e balul „O scrisoare pierdută”, poate e „Epoca fanariotă” sau „Epoca medievală” etc. Etapa aceasta implică, poate, o mică cercetare: despre cum ar fi obiceiurile specifice temei respective, despre vestimentație, apoi căutarea costumelor sau confecționarea lor. Dacă nu este tematic, la nivelul acesta al vestimentației, poate intra în discuție rolul dirigintelui/dirigintei în construcția manierelor și a stilului vestimentar. Acesta sau aceasta îi poate coordona cu privire la atitudini, maniere și vestimentație, implicîndu-se cu rol educațional, formînd în acest context abilități de viață. În funcție de aceste alegeri, tematice sau nu, elevii vor trebui să identifice și un DJ care să se plieze pe eveniment și pe gusturile lor muzicale. Iar alegerea lui va trebui să fie, de asemenea, în acord și cu niște principii bugetare prestabilite.
Mai urmează, apoi, pregătirea propriu-zisă a probelor care constituie spectacolul. Cele care vor duce la alegerea cîștigătorilor. Aici intervine experiența de viață, ceea ce elevii știu deja, de la alte baluri la care au participat sau de la emisiuni TV, intervin din nou negocierea și alegerea, dar intervine și creativitatea, căci, firește, vor vrea să vină și cu elemente inedite, care să dea originalitate evenimentului pe care ei îl organizează. Nu în ultimul rînd, mai au de gestionat problema premiilor. Cîștigătorii trebuie premiați și organizatorii vor vrea să ofere premii cît mai atrăgătoare, cît mai deosebite. Dar, pentru aceasta, vor avea nevoie de fonduri sau de sprijin. Astfel încît vor căuta, poate, sponsori: o pizzerie care să le ofere o cină cîștigătorilor, un cinematograf care să le ofere bilete la un film, un teatru care să ofere acces la un spectacol, o cofetărie care să ofere un tort etc.
Mă opresc din înșiruire, care a fost, oricum, incompletă. Dacă veți căuta, veți găsi, cu siguranță, în întregul proces, și alte etape și momente care implică experiențe de învățare. N-ar fi greu să observăm că acestea se pliază pe o serie dintre competențele-cheie din Recomandarea Consiliului Europei: competența de literație, competența matematică, competența personală, socială și de a învăța să înveți, competența civică, cea antreprenorială, competența de sensibilizare și de exprimare culturală pot fi toate dezvoltate prin aceste evenimente, fapt care le dă dimensiunea unor activități extrașcolare.
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.
