În căutarea inamicului comun

Publicat în Dilema Veche nr. 194 din 28 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Primul secretar general al NATO, lordul Hastings Ismay, spunea la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö50 c─â scopul organiza┼úiei este acela de a ┼úine America "├«n─âuntru", Germania "jos" ┼či Rusia "├«n afar─â" (to keep America in, Germany down and Russia out) ├«n arhitectura de securitate a Europei. Ast─âzi aceste cuvinte mai s├«nt citate doar pentru a ar─âta, glorios, c─â NATO ┼či-a ├«ndeplinit misiunea. ├Äns─â vorbele lordului, pe c├«t de adev─ârate atunci, pe at├«t ar trebui s─â ne ├«ngrijoreze ast─âzi. Alian┼úa Nord-Atlantic─â avea un scop care putea fi enun┼úat at├«t de simplu ┼či de clar. Ast─âzi, nu mai e a┼ča. ├Än interiorul ┼či ├«n jurul Alian┼úei, alia┼úii ┼či aspiran┼úii v─âd diferit rostul organiza┼úiei ┼či asta duce, inevitabil, la o pierdere sensibil─â de for┼ú─â. America ┼či Marea Britanie vor ca NATO s─â asume profil global, s─â lupte ├«n Afganistan, s─â intervin─â ├«n crize umanitare africane ┼či s─â patruleze pe m─âri nesigure. Fran┼úa ┼či Germania vor ca NATO s─â r─âm├«n─â ceea ce a fost de la bun ├«nceput: o organiza┼úie dedicat─â ap─âr─ârii Europei, ├«n jurul faimosului articol 5 din tratatul constitutiv, conform c─âruia orice atac asupra unui membru atrage automat reac┼úia ├«ntregii Alian┼úe. Noii membri (printre care ┼či Rom├ónia) v─âd ├«n NATO, mai ales, ┼čansa rezolv─ârii cu "mu┼čchi" americani a situa┼úiei de securitate regional─â: Rom├ónia preseaz─â NATO pentru o ac┼úiune concertat─â la Marea Neagr─â, Bulgaria ┼či viitorii membri (Croa┼úia, Albania, Macedonia) au grija Balcanilor, ┼ú─ârile baltice caut─â ap─ârare sigur─â de co┼čmarul rusesc etc. ├Än frazeologia "noului NATO", se tot repet─â c─â Alian┼úa se bazeaz─â pe valori comune: democra┼úie, libertate, stat de drept etc. E adev─ârat, dar, din c├«te se pare, e insuficient. Am crezut ┼či eu, ca orice est-european ie┼čit de t├«n─âr de sub comunism, ├«n soliditatea alian┼úelor de valori. Mai ales c├«nd valorile s├«nt dintre cele mai nobile. Nu eram cu totul naiv. Credeam c─â valorile apropie nu doar printr-o solidaritate axiologic─â, ci printr-o solidaritate de interese, c─âci, mi se p─ârea, valorile comune produc interese comune. Nu exist─â interese mai presante dec├«t cele fundamentate direct pe valori, a┼ča c─â nu exist─â alian┼úe de interese mai trainice dec├«t cele ale membrilor comunit─â┼úii de valori. Credeam ├«n validitatea ideii kantiene dup─â care democra┼úiile nu se r─âzboiesc niciodat─â ┼či ├«mi spuneam c─â, iat─â, valorile democra┼úiei s├«nt valorile p─âcii. ┼×i ┼čtiu bine c─â nu eram singurul. Acum cred doar ├«n tr─âinicia alian┼úelor care se bazeaz─â pe un singur lucru: un du┼čman comun. Du┼čmanii comuni apropie incredibil - Hitler i-a apropiat de Stalin pe Churchill ┼či F.D. Roosevelt, de┼či ace┼čti oameni erau, ca valori asumate ┼či profesate, de pe planete diferite. Inamicul comun a f─âcut imposibilul - a unit apa cu focul. Dac─â se ├«nt├«mpl─â s─â fie ┼či valori comune, cu at├«t mai bine. Dar, dac─â nu exist─â un du┼čman comun, valorile nu te salveaz─â. Acum, ├«n rela┼úia transatlantic─â exist─â o problem─â foarte profund─â pe care retorica aproape propagandistic─â a comunit─â┼úii de valori o obnubileaz─â, poate, cu bun─â ┼čtiin┼ú─â. Avem inamici diferi┼úi. America spune c─â lupt─â cu terorismul. Europa nu crede chiar a┼ča: alte amenin┼ú─âri, mai sofisticate, apas─â sufletul europenilor ┼či ceea ce de la Washington pare a fi "lupta cu teroarea", un fel de datorie eroic─â ├«n cel mai deplin sens antic al cuv├«ntului, dinspre partea Europei celei vechi pare a fi o lupt─â ideologic─â plin─â de riscuri imprevizibile la care nu merit─â s─â te expui, iar dinspre partea Europei celei noi pare a fi o lupt─â ├«n care oricum nu risc─âm aproape deloc ┼či de pe urma c─âreia putem "importa" mu┼čchii atlantici pentru a ne rezolva problemele locale. Neatent─â la riscuri, America a gre┼čit fundamental ├«n Irak. Democra┼úia liberal─â nu e pentru toat─â lumea, libertatea nu aduce obligatoriu pace (c─âci r─âzboiul nu are r─âd─âcini ideologice, ci e ├«nr─âd─âcinat, odat─â cu R─âul originar, ├«n natura uman─â) ┼či inamicii democra┼úiei nu s├«nt u┼čor identificabili, dup─â steaua ro┼čie de la chipiu, ca p├«n─â ├«n 1990. Pe o teras─â ├«nsorit─â din pr─âfoasa Tirana, capitala degradat─â a unei ┼ú─âri care ├«n cur├«nd va fi legat─â de SUA, dar ┼či de Rom├ónia, prin puterea colosal─â a sus-numitului articol 5, A.M., unul dintre cei mai vesti┼úi exper┼úi americani ├«n studii strategice, ├«mi spune unde crede el c─â a gre┼čit America ├«n Irak. "Nu trebuia s─â ne ocup─âm noi s─â cl─âdim o democra┼úie acolo. Dup─â ce Saddam a fost spulberat cu viteza luminii de formidabila noastr─â armat─â, trebuia s─â pred─âm puterea unui general local, s─â-i str├«ngem m├«na, s─â-i ur─âm succes ├«n construirea noului stat irakian, s─â-i spunem c─â ne intereseaz─â un stat irakian stabil, c─â st─âm cu ochii pe el ┼či s─â plec─âm imediat. America ar fi r─âmas cu gloria unui r─âzboi c├«┼čtigat rapid ┼či indubitabil, cu imaginea invincibilit─â┼úii ┼či cu suficient─â for┼ú─â s─â lini┼čteasc─â Afganistanul. Mai mult, o asemenea isprav─â ar fi r─âmas mult─â vreme ├«n memoria Orientului Apropiat ┼či, ast─âzi, Iranul nu ar fi fost at├«t de agresiv, ┼čtiind c─â putem repeta la Teheran isprava de la Bagdad. ├Än loc s─â facem a┼ča, noi am pus solda┼úii no┼čtri s─â fac─â lucruri total nefire┼čti, pentru care nu erau ┼či e normal s─â nu fie preg─âti┼úi: s─â construiasc─â ┼čcoli, s─â fac─â poli┼úie printre triburi, s─â p─âzeasc─â ├«nchisori ┼či s─â conduc─â interogatorii, s─â fac─â Parlament ┼či Cur┼úi de justi┼úie ┼či s─â negocieze ├«ntre religii. Iar pe teren, ├«i punem s─â ia cu asalt acelea┼či cartiere de c├«te trei sau patru ori pe anotimp - ceea ce ├«l frustreaz─â enorm pe orice militar - ├«mpotmolindu-ne ├«n ceva ce nici noi nu ├«n┼úelegem prea bine ┼či am ajuns, din ├«nving─âtori, ├«nvin┼či." Aceea┼či administra┼úie american─â ├«mpinge, acum, spre l─ârgirea NATO, f─âr─â s─â fie capabil─â ca, din fruntea acestei colosale alian┼úe, s─â indice inamicul care ne sperie pe to┼úi cu adev─ârat.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.