ÔÇ×Imunitate de turm─âÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

├Än ciuda tradi╚Ťiilor pastorale, a Miori╚Ťei ╚Öi a literaturii s─âm─ân─âtoriste, cuv├«ntul turm─â are ├«n limba rom├ón─â actual─â conota╚Ťii negative destul de puternice. Dezavantajele semantice s├«nt intrinseci unui cuv├«nt care se refer─â deopotriv─â la animale ╚Öi la mul╚Ťime: aplicat oamenilor, asemenea multor insulte, ├«i reduce la animalitate ╚Öi le anuleaz─â individualitatea. Desigur, negativitatea se poate neutraliza ├«n anumite contexte, turma put├«nd fi reabilitat─â metaforic (ÔÇ×turma visurilor meleÔÇŁ, la Eminescu) sau ludic (ÔÇ×urma scap─â turmaÔÇŁ). Nu ├«n ultimul r├«nd, termenul are ╚Öi conota╚Ťii pozitive, ├«n registrul religios cre╚Ötin, ├«n care este o metafor─â pentru comunitatea credincio╚Öilor. ├Än limbajul curent, turma este totu╚Öi o reprezentare prototipic─â a depersonaliz─ârii, a conformismului social. Sensul depreciativ este consemnat par╚Ťial ├«n dic╚Ťionare, de exemplu ├«n DEX ÔÇô ÔÇ×mul╚Ťime, grup (mare) de oameni (├«n dezordine)ÔÇŁ ÔÇô sau ├«n Micul dic╚Ťionar academic (MDA): ÔÇ×grup (mare) de oameni supu╚Öi, dociliÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×mul╚Ťime (├«n dezordine)ÔÇŁ. Substantivele colective care desemneaz─â vie╚Ťuitoare s├«nt ├«n mare m─âsur─â specializate ├«n rom├ón─â: exist─â turma de oi sau de porci, cireada de vaci, haita de lupi sau de c├«ini, c├«rdul de g├«╚Öte sau de ra╚Ťe etc. Or, ├«n expresiile populare ╚Öi colocviale, chiar dac─â mielul e un prototip al bl├«nde╚Ťii (bl├«nd ca un miel), oile se asociaz─â prototipic cu prostia (prost ca oaia); ne putem aminti amuzamentul colectiv trezit la un moment dat de ideea oii ca ÔÇ×brand de ╚Ťar─âÔÇŁ.

Sensul peiorativ s-a fixat mai ales ├«n expresia a merge cu turma:  ÔÇ×cei dificili, singulari, nu cei care merg cu turmaÔÇŁ (digisport.ro); ÔÇ×cei care judec─â singuri, nu cei care merg cu turmaÔÇŁ (adevarul.ro); ÔÇ×nu merg cu turma, nu m─â las p─âc─âlit, nu ader la opiniile altoraÔÇŁ (revistaramuri.ro). Aceea╚Öi not─â semantic─â se reg─âse╚Öte ├«n formule ca spirit de turm─â sau mentalitate de turm─â: ÔÇ×de la statul la coad─â ┼či p├«n─â la cump─âratul de produse pe care nu le folosesc niciodat─â, rom├ónii au dezvoltat un adev─ârat spirit de turm─âÔÇŁ (adevarul.ro); ÔÇ×mentalitatea de turm─â nu ajut─â la imunizarea de turm─âÔÇŁ (moise.ro). De la expresiile peiorative se formeaz─â ╚Öi derivate ad-hoc: ÔÇ×A t─âcea cu privire la ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jurul t─âu impune conformism. E un proces de ┬źturmificare┬╗ (de la ┬źa intra ├«n turm─â┬╗, ┬źa merge cu turma┬╗)ÔÇŁ (dilemaveche.ro).

├Än acest context, nu e de mirare c─â ├«n spa╚Ťiul public rom├ónesc se manifest─â o oarecare reticen╚Ť─â ├«n folosirea sintagmei imunizare de turm─â ÔÇô ceea ce nu ├«mpiedic─â apari╚Ťia a peste 100.000 de atest─âri la o c─âutare a acesteia cu Google: ÔÇ×Comisarul european Thierry Breton crede c─â a┼ča-numita ┬źimunitate de turm─â┬╗ va fi dob├«ndit─â p├«n─â ├«n var─âÔÇŁ (mediafax.ro); ÔÇ×Germania poate asigura imunitatea de turm─âÔÇŁ (dw.com); ÔÇ×un punct de basculare, cunoscut sub numele de imunitate de turm─âÔÇŁ (rfi.ro) etc. Sintagma traduce, ca ╚Öi ├«n alte limbi, formula englezeasc─â herd immunity, ├«n care herd are un sens mai general, denumind un ÔÇ×grup mare de animaleÔÇŁ, at├«t domestice (vaci, oi), c├«t ╚Öi s─âlbatice (antilope, elefan╚Ťi), cu posibile extinderi ╚Öi la alte tipuri de mul╚Ťimi. Formula provine din jargonul epidemiologic ╚Öi a fost folosit─â ├«n urm─â cu un an ├«ntr-un context riscant, pentru a indica un posibil rezultat al ├«mboln─âvirii unei largi p─âr╚Ťi a popula╚Ťiei (cu consecin╚Ťa statistic─â a producerii de numeroase decese). A revenit ├«ns─â ├«n ultima vreme ├«ntr-un context ├«ncurajator ÔÇô ca rezultat dorit al vaccin─ârii ├«n mas─â.

├Äncercarea de a evita cuv├«ntul turm─â produce alte variante ale formulei epidemiologice: imunitate de grup, de mas─â, colectiv─â, comunitar─â ÔÇô ╚Öi chiar de cohort─â: ÔÇ×imunitatea de grup ar putea fi atins─â p├«n─â la jum─âtatea lunii iulieÔÇŁ (digi24.ro); ÔÇ×obiectivul privind imunitatea de mas─â ar putea fi atins ├«n luna septembrieÔÇŁ (mediafax.ro); ÔÇ×prima ╚Ťar─â din lume care atinge imunitatea colectiv─â ├«n urma vaccin─âriiÔÇŁ (digi24.ro); ÔÇ×imunitatea comunitar─â se produce atunci c├«nd suficiente persoane dintr-o popula┼úie dezvolt─â o reac┼úie imun─âÔÇŁ (zf.ro); ÔÇ×acoperirea vaccinal─â general─â trebuie s─â dep─â┼čeasc─â 85% din popula┼úia receptiv─â pentru a putea spera la imunitatea de cohort─âÔÇŁ (medichub.ro). Ultimul exemplu introduce ├«n limbajul curent un sens special, ne├«nregistrat de dic╚Ťionarele generale, al termenului cohort─â (ÔÇ×grup cu caracteristici similareÔÇŁ, ca obiect al observa╚Ťiei ├«n cercet─ârile medicale).

╚śi ├«n alte limbi s-au manifestat oscila╚Ťii de adaptare a sintagmei engleze╚Öti (ap─ârute ├«n prima jum─âtate a secolului al XX-lea) ╚Öi au avut loc chiar discu╚Ťii lingvistice legate de traducerea ei. La echivalentul din italian─â ÔÇô immunit├á di gregge (unde gregge are sensul de ÔÇ×turm─â de oi sau capreÔÇť) ÔÇô s-au referit lingvistul Federico Faloppa, ├«ntr-un articol postat pe site-ul Enciclopediei Treccani (├«n 18 martie 2020), dar ╚Öi istoricul Carlo Ginzburg, ├«ntr-o conferin╚Ť─â online din 16 iunie 2020. Wikipedia ofer─â mai multe variante pentru traducerea ├«n diferite limbi a sintagmei: de exemplu, ├«n francez─â exist─â immunit├ę gr├ęgaire, collective, de groupe, de communaut├ę. Site-ul oficial al Uniunii Europene (vaccination-info.eu) alege ╚Öi pentru englez─â s─â pun─â pe primul loc o formul─â mai pu╚Ťin metaforic─â: ÔÇ×community immunity (also referred to as herd immunity)ÔÇŁ. C├«te dou─â variante s├«nt selectate pentru fiecare limb─â: ├«n german─â kollektiven Impfschutzes ╚Öi Herdenimmunit├Ąt), ├«n italian─â immunit├á di gruppo ╚Öi immunit├á di gregge, ├«n francez─â immunit├ę de communaut├ę ╚Öi immunit├ę gr├ęgaire, ├«n spaniol─â protecci├│n comunitaria ╚Öi inmunidad de grupo, ├«n portughez─â imunidade da comunidade ╚Öi imunidade de grupo. Pentru rom├ón─â, variantele alese (├«n care lipse╚Öte turma) s├«nt imunitate colectiv─â ╚Öi imunitate de grup.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.