Impulsuri

Publicat în Dilema Veche nr. 172 din 26 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Decedat nu de mult, în ianuarie, lui Ryszard Kapuscinski i s-au dat toate onorurile meritate de cariera sa de mare reporter, de scrierile lui prin care lumea mare a devenit mai de înţeles chiar pentru oamenii mici. A scris despre 27 de revoluţii, cărţi despre America Centrală, Etiopia, Iran şi fosta Uniune Sovietică. Moartea nu e suficientă pentru a transforma o viaţă în destin, cum spunea un mare amator de ziceri definitive. Coperta revistei Newsweek, ediţia poloneză, anunţă articolul din interior unde e detaliată colaborarea lui Kapuscinski cu poliţia secretă, în schimbul căreia a primit permisiunea să călătorească şi să scrie. Cei care i-au văzut dosarul admit că în cei cinci ani de colaborare nu a produs nici un document semnificativ şi că tot ce a scris sînt rapoarte de rutină, cerute celor ce călătoreau în străinătate. Dar realitatea faptelor are mai puţină importanţă cînd este de demonstrat caracterul excepţional al actualilor conducători ai Poloniei şi compromisurile admise de toţi predecesorii lor. În anii ’80, în Polonia s-a declanşat cutremurul subteran al revoluţiilor anticomuniste din centrul şi estul Europei: a fost primul loc unde revendicările muncitorilor organizaţi au fost sprijinite de un grup de intelectuali solidari, unde Partidul Comunist a înţeles că dacă renunţă la intervenţia sovietică va trebui să trateze cu adversarii lor de la faţa locului. Nu era deloc sigur că, în contextul de atunci, o intervenţie militară sovietică le-ar putea asigura supravieţuirea, cei mai reformatori dintre comuniştii polonezi au acceptat negocierile de la Masa Rotundă, asigurîndu-se astfel pentru prima oară un coeficient de libertate unor alegeri dintr-o ţară comunistă. Restul e istorie. O istorie care la fel ca şi în alte ţări democratice este în acelaşi timp a poporului şi a fiecărui om în parte. Or, istoria oamenilor nefericiţi provoacă în Polonia tulburări importante pentru soarta democraţiei. Costurile umane ale tranziţiei au fost extrem de dureroase. Privatizarea şi competiţia produse de economia de piaţă au creat şomaj (18 % în 2005) şi cel mai mic salariu minim din Europa. "Iar cei care au pierdut cel mai mult sînt cei care au contribuit cel mai mult la victoria revoluţiei: muncitorii. Revoluţia din 1980 şi 1981 a fost probabil cel mai apropiat lucru de o adevărată Ťrevoluţie proletară»", observa într-un discurs al său, Bronislaw Geremek: "La fel cum rivalităţile dintre nobilii secolului XIX au distrus statul autonom al Ťnobilimii democratice», muncitorii din secolul XX au distrus Ťstatul muncitorilor» impus de sovietici" (Timothy Garton Ash în The New York Review of Books ). Or, acestor muncitori nemulţumiţi încearcă să le răspundă fraţii Kaczinsky printr-o lege a lustraţiei extrem de cuprinzătoare şi severă; sînt supuşi unui examen aproape toţi cei născuţi înainte de 1972 şi colaborarea lor este ca şi dovedită, tocmai pentru că s-au născut înainte de vremurile curate. E o modalitate de a deschide porţile puterii oamenilor noi, de a le face loc în faţa microfoanelor şi a camerelor de luat vederi, de a le asigura posturi în universităţi, slujbe guvernamentale, accesul în instituţii. Societatea e dominată de suspiciune şi dezgust. Proiectul fraţilor Kaczinsky de a obţine solidarizarea societăţii "noi", pentru a-i elimina pe cei vechi, speră că din această imensă purificare se va ivi o Polonie curată şi justă. Ceea ce se vede acum este o societate zguduită de conflicte, interne şi externe: figurile mitice ale Revoluţiei din 1989 - Walesa, Geremek, Michnik - consideră că valul de suspiciuni şi de răzbunări, declanşat de legea lustraţiei, limitează libertatea şi maculează demnitatea. Pe plan extern, pretenţia justificată a Poloniei de a obţine din partea Rusiei un tratament corect, în tratativele comerciale, este susţinută de celelalte ţări ale UE, din vîrful buzelor, reticente faţă de măsurile conservatoare adoptate de Guvern în alte domenii, în special interzicerea absolută şi în orice condiţii a avorturilor. Soluţiilor pragmatice - economice, sociale - fraţii Kaczinsky le preferă ideologia. Şi cum n-au la îndemînă nici o utopie constructivă, se repliază pe poziţiile intransigenţei anticomuniste, susţinute de instincte, nu de politici sau de instituţii. Decizia Curţii Constituţionale care a înlăturat multe dintre capitolele legii lustraţiei părea să amelioreze consecinţele juridice ale instinctelor dezlănţuite. Instinctele coagulează lesne majorităţi. După ce aceste majorităţi acţionează în libertate, orice dictator pare o binecuvîntare. Nu s-a experimentat încă soluţia cu doi dictatori, fraţi gemeni.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.