Imprevizibilități previzibile

Jeffrey FRANKEL
15 aprilie 2020
Imprevizibilități previzibile jpeg

Evenimente precum pandemia COVID-19, crahul imobiliar american din 2007-2009 și atacul terorist din 11 septembrie 2001 sînt numite adesea „lebede negre”. Termenul sugerează faptul că e vorba de evenimente pe care nimeni nu le-ar fi putut prevedea. De fapt, fiecare dintre aceste episoade a avut necunoscute știute în mai mare măsură decît „necunoscute neștiute” – cum le-a numit Donald Rumsfeld, ministrul SUA al Apărării.

Pînă la urmă, în toate aceste situații, analiștii bine informați erau conștienți nu numai de faptul că asemenea lucruri se pot întîmpla, ci și de faptul că era probabil ca ele să se întîmple, la un moment dat. Chiar dacă natura exactă și momentul survenirii acestor evenimente nu erau predictibile cu mare precizie, gravitatea consecințelor lor era. Politicienii ar fi putut evita sau limita dezastrul, dacă ar fi ținut cont de riscuri și ar fi luat mai multe măsuri preventive, din timp.

În cazul COVID-19, epidemiologi și alți experți în sănătate au avertizat decenii de-a rîndul de pericolele unei pandemii virale – cel mai recent, chiar anul trecut. Ceea ce însă nu l-a oprit pe președintele SUA Donald Trump să pretindă că această criză a fost „imprevizibilă”, că este o situație despre care „nimeni nu și-a imaginat vreodată că ar putea deveni o problemă”. Tot astfel, după atacurile din 11 septembrie 2001, președintele George W. Bush a declarat în mod eronat că „în guvernul nostru, cel puțin, dacă nu și în cel precedent, nu a existat nici o persoană care să-și fi putut imagina avioane prăbușindu-se în clădiri la o scară atît de dramatică”.

În lumina unor astfel de declarații, te simți tentat să atribui asemenea dezastre exclusiv incompetenței executivului. Dar a considera că eroarea umană e explicația ultimă a unor astfel de evenimente e prea facil, în condițiile în care publicul larg și piețele financiare au fost și ele, adesea, luate prin surprindere. Bursele au înregistrat maximuri istorice cu puțin înainte de criza financiară din 2008 și, din nou, înaintea crizei actuale, declanșată la sfîrșitul lui februarie. În ambele cazuri, au existat o mulțime de riscuri reziduale previzibile, care ar fi trebuit să pledeze împotriva unei exuberanțe iraționale.

În ambele situații, nu numai că investitorii au dat crezare unor prognoze de bază excesiv de optimiste, dar ei nu au întrevăzut, pur și simplu, nici un fel de risc. VIX – indicatorul volatilității percepute a piețelor financiare (cunoscut și ca „indicele fricii”) – a înregistrat minusuri record înaintea crizei din 2007-2009 și, la fel, în 2020.

Există mai mulți factori care ne ajută să înțelegem de ce evenimentele extreme ne iau adesea prin surprindere. În primul rînd, chiar și experții pot rata vederea de ansamblu, dacă nu-și aruncă năvodul suficient de departe atunci cînd adună și analizează datele. Ei iau adesea în considerare numai seturi recente de date, spunîndu-și că, într-o lume care se schimbă cu repeziciune, evenimentele de acum 100 de ani sînt irelevante. Americanii poartă adesea niște ochelari de cal suplimentari: se concentrează excesiv asupra SUA. Faptul că nu acordă suficientă atenție restului lumii este unul dintre pericolele excepționalismului american.

În 2006, bunăoară, virtuozii finanțelor care stabileau prețul titlurilor ipotecare s-au bazat în primul rînd pe istoria recentă a prețurilor imobiliare americane, pornind de la ipoteza că prețurile imobilelor nu scad niciodată în termeni nominali. Această ipoteză a reflectat pur și simplu faptul că acești analiști nu asistaseră niciodată ei înșiși la o scădere simultană a prețurilor imobilelor în termeni nominali. O astfel de scădere a avut însă loc în SUA anilor 1930 și, mai recent, în Japonia anilor 1990. Dar aceste episoade nu se regăseau în experiența trăită a analiștilor financiari din SUA.

Dacă acești analiști ar fi consultat un set de date mai vast, estimările lor statistice ar fi inclus posibilitatea ca, la un moment dat, prețurile caselor și, odată cu ele, valoarea titlurilor ipotecare să scadă. Analiștii financiari care își limitează seturile de date la propria țară și perioadă de timp sînt asemenea filozofilor britanici care au dedus prin inducție, pornind de la propria observație, că toate lebedele sînt albe. Ei nu călătoriseră niciodată în Australia, unde lebedele negre fuseseră deja descoperite cu un secol în urmă, și nici nu s-au consultat cu un ornitolog.

Mai mult, chiar și atunci cînd experții au dreptate, liderii politici înclină adesea să nu le dea ascultare. Problema aici e că sistemele politice tind să nu reacționeze la avertizări care estimează riscul unui dezastru la o probabilitate, aparent mică, de 5% anual, chiar dacă costurile previzibile ale ignorării unei astfel de probabilități sînt imense. Experții care au avertizat asupra pericolului unei pandemii grave au estimat riscul în mod corect. A făcut-o și Bill Gates, și mulți alți observatori perspicace activi în domenii cît se poate de diverse – de la Sănătate la industria cinematografică. Dar guvernul federal al SUA nu a fost pregătit.

Mai rău, în 2018, administrația Trump a desființat Consiliul național de securitate, creat de președintele Barack Obama pentru a gestiona riscurile pandemiilor; și a încercat în permanență să taie bugetele Centrelor de control și prevenție a bolilor și ale altor instituții de sănătate publică. Nu e de mirare că gestionarea de către SUA a pandemiei – lipsa testelor și penuria de echipamente și dotări medicale vitale – se situează cu mult sub alte economii dezvoltate, mai ales Singapore și Coreea de Sud.

După ce a redus capacitatea SUA de a reacționa la pandemii, Casa Albă nu și-a făcut nici măcar un plan, și nici nu a realizat că îi trebuie unul, nici chiar după ce a devenit clar că epidemia de coronavirus din China se va răspîndi în întreaga lume. În schimb, administrația s-a fîstîcit și a aruncat vina de colo-colo, ratînd testarea extinsă a populației și menținînd numărul cazurilor confirmate la o valoare scăzută, în mod artificial – pentru a susține, pesemne, cotațiile bursiere.

Cît despre declarația lui Trump potrivit căreia „nimeni nu a mai văzut vreodată așa ceva”, e suficient să ne uităm cu patru ani în urmă la epidemia Ebola, care a ucis 11.000 de oameni. Dar asta se întîmpla hăt departe, în Africa de Vest. Pandemia de gripă din 1918-1919 a ucis 675.000 de americani (pe lîngă cele cca. 50 de milioane de victime din restul lumii), dar au trecut de atunci 100 de ani.

Se pare că liderii noștri politici sînt impresionați numai atunci cînd un dezastru ucide un număr mare de cetățeni din propria țară, în timpul vieții lor. Dacă nu ai văzut niciodată lebede negre cu ochii tăi, atunci ele nu pot exista.

Acum, lumea învață ce înseamnă o pandemie pe calea cea mai brutală. Să sperăm că prețul în vieți omenești nu va fi prea ridicat – și că vom învăța ceea ce trebuie de pe urma acestei experiențe.

Jeffrey Frankel este profesor de Formarea și creșterea capitalului la Universitatea Harvard.

Copyright: Project Syndicate, 2020

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

incendiu hotel alpin poiana brasov png
Incendiu puternic la mansarda Hotelului Alpin din Poiana Brașov. Pompierii au mobilizat mai multe echipaje de intervenție
Un incendiu a izbucnit duminică seara, în jurul orei 19:30, la mansarda Hotelului Alpin din stațiunea Poiana Brașov. Pompierii au mobilizat mai multe echipaje de intervenție, după ce a fost semnalat riscul ca flăcările să se extindă.
6 front femeie de serviciu jpg
Meseria care își schimbă numele în România după trei decenii. Peste 76.000 de contracte de muncă vor fi modificate
Denumirea „femeie de serviciu” urmează să dispară din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), după mai bine de trei decenii în care a fost utilizată în documentele oficiale. Ministerul Muncii a avizat schimbarea.
FOTO Inquam Photos / George Călin
Incendiu la mansarda unui hotel din Poiana Brașov. Mai multe echipaje de pompieri și ambulanțe au fost trimise la fața locului
Un incendiu a izbucnit duminică seara, în jurul orei 19:30, la mansarda unui hotel din stațiunea Poiana Brașov. Pompierii au mobilizat mai multe echipaje de intervenție, existând riscul ca flăcările să se extindă.
Dr  Mihaela Bilic ofera solutiile pentru accelerarea tranzitului intestinal, foto Facebook jpg
De ce ajungem să ne îngrășăm în timpul postului? Mihaela Bilic atrage atenția asupra alimentelor care aduc kilograme în plus
Postul nu înseamnă automat o alimentație cu mai puține calorii. Deși multe persoane renunță la carne, lactate și ouă în această perioadă, ajung să consume în exces alte produse care favorizează acumularea kilogramelor.
753694876 27590312560636543 1201526594054065723 n jpeg
Dezbatere aprinsă pentru titlul de „cel mai urât oraș din România”. Slobozia-„o benzinărie mai mare”, Turda- „moartea pasiunii”, Giurgiu-„o depresie”
O întrebare aparent simplă, publicată pe rețelele de socializare-„Care este cel mai urât oraș din România?”-a declanșat o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare, unde internauții au nominalizat zeci de localități din țară
ministrul muncii florin manole si a facut podcast
Florin Manole și-a lansat canal de YouTube. Ce a anunțat despre indexarea pensiilor din 2027 și reducerea taxării salariilor mici
Florin Manole și-a lansat un canal de YouTube, unde va publica săptămânal un podcast în care promite să clarifice subiecte de interes public și să răspundă întrebărilor primite de la cetățeni.
italia png
O vacanță de vis în Italia s-a transformat într-o dezamăgire pentru o familie. Au cheltuit 3.000 de euro: „M-aș mai întoarce? Nu prea curând”
Ar fi trebuit să fie zece zile de vis, într-un loc de o frumusețe rară. Cu toate acestea, după ce un turist a plătit nu mai puțin de 3.000 de euro, a avut parte de o experiență dezamăgitoare care l-a lăsat fără cuvinte.
Google, foto Shutterstock jpg
Câștigă peste 323.000 de dolari pe an la Google, dar trăiește cu mai puțin de 20.000! Cum reușește un tânăr de 26 de ani să economisească aproape tot salariul
La doar 26 de ani, Charles Broomfield are un venit anual la care mulți oameni doar visează. Lucrează ca analist în securitate AI la Google și urmează să câștige aproximativ 323.000 de dolari în 2026.
Alex Coita electrician 22112026 12 jpeg
A intrat la școala profesională cu 5,70 și a absolvit cu 9,36. Povestea tânărului din Bihor care vrea să devină inginer
Un tânăr din Bihor a intrat la școala profesională cu media 5,70 la Evaluarea Națională, dar a absolvit cu 9,36. În cei trei ani, a devenit electrician calificat, a obținut premii la concursuri de specialitate și a fost nominalizat la o gală națională.