Imigranţi în ţara imigranţilor

Publicat în Dilema Veche nr. 117 din 20 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Steagurile mexicane agitate la primele demonstraţii păreau să dea dreptate celor revoltaţi de obrăznicia imigranţilor - mulţi dintre ei ilegali - care au îndrăznit să iasă în număr atît de mare în stradă, cerînd să li se permită să încalce legea. Fluturarea drapelului străin demonstra şi o loialitate precară, dacă nu cumva şi planuri de recucerire ale unor state din Sud-Vest, cîndva mexicane. La demonstraţiile următoare de la Washington, dar şi de la San Diego, Atlanta, New York, Phoenix, Las Vegas, precum şi în localităţi ocolite de obicei de conflicte stradale, nu au fost decît steaguri americane; steaguri multe, tocmai pentru că organizatorii au vrut să arate că imigranţii doresc să se identifice cu aspiraţiile majorităţii: 92% dintre ei lucrează, 98% vor să înveţe limba engleză şi 96% nu au nimic împotrivă dacă poliţia vrea să le înregistreze amprentele digitale şi să le verifice cazierul în procesul de acordare a cetăţeniei. Toate aceste emoţii - care nu s-au transformat nicăieri în vreo confruntare - au fost determinate de încercarea majorităţii republicane de a trece prin Congres noi reglementări cu privire la imigranţi. Din datele ca întotdeauna incerte în asemenea împrejurări, ar reieşi că în SUA sînt acum circa 11 milioane de străini fără acte legale de şedere sau de muncă. Majoritatea sînt hispanici din ţările Americii Latine. Pentru a stopa mişcarea prin care rudele şi cunoştinţele acestor 11 milioane vor fi atrase de succesele - mai mult sau mai puţin relative - ale celor veniţi mai întîi, Senatul american a dorit să acorde 2,2 miliarde de dolari pentru construcţia unui gard care să facă imposibilă activitatea călăuzelor de la graniţa dintre Statele Unite şi Mexic. Urmaşii imigranţilor din urmă cu un secol sau două au decis să fie severi: proiectul de lege mai prevedea deportarea celor prinşi fără documente şi considerarea acestui tip de delict drept fapt penal. Amendamentul cu propunerea de a se acorda o "ultimă" amnistie celor care s-au aranjat cumva în Statele Unite nu făcea decît să introducă o contradicţie în plus, îngreunînd astfel probabila acţiune a celor care ar fi trebuit să aplice legea. "Am curăţat WC-urile voastre, hotelurile, am construit case; i-am îngrijit pe copiii voştri. Acum vrem să vă rugăm să aveţi şi voi grijă de copiii noştri", a spus unul dintre oratori, primar. A vorbit întîi în engleză, apoi în spaniolă şi a fost îndelung aplaudat. Drapelele americane dominau mulţimea veselă şi paşnică. Majoritatea demonstranţilor realiza că se poate obţine satisfacţie fără a apela la violenţă sau la forţă. Bărbaţii îşi purtau copiii pe umeri, mîncau floricele de porumb şi principala lor lozincă era: "astăzi mărşăluim, mîine votăm". Ilegalii nu votează, dar rudele lor mai norocoase - da. Politicienii sînt puşi în faţa alternativei de a cîştiga voturile unora, finanţînd garduri, sau voturile celorlalţi, acordînd amnistia. Pînă acum, spun specialiştii, votul hispanic nu a fost omogen. Dar adoptarea unor măsuri drastice ar putea influenţa alegerile. Amploarea manifestaţiilor i-a determinat pe politicieni să realizeze dimensiunea problemei, potenţialul de influenţă al comunităţii latino; indivizii care pînă acum le aranjau peluzele sau serveau în gheretele fast-food sînt de fapt o mulţime gata să se organizeze şi să pretindă drepturi comune. Nici un politician nu vrea să devină campionul imigraţiei ilegale, dar nici unuia nu-i convine să-şi înstrăineze voturile hispanicilor cu acte în regulă. Politicienii de pe Capitol Hill au observat cum se naşte sub ochii lor mişcarea civică hispanică. Desigur, există o soluţie, astăzi mai curînd utopică, în stare să-i satisfacă pe toţi: Statele Unite să ajute ţările din partea sudică a continentului să ajungă la un nivel de trai asemănător celui din Los Angeles sau Houston, şi atunci e puţin probabil că se vor mai găsi amatori să-şi rişte viaţa prin albiile rîului, conduşi de călăuze suspecte şi să trăiască evitînd contactul cu orice poliţist. Un obiectiv imposibil de atins pe termen scurt sau mediu. Aşa că rămîne ceea ce există în realitate, nu în vise: cînd votează în ţările lor cu mîna, opţiunea politică merge spre liderii unei stîngi radicale. Cînd votează cu picioarele, locuitorii Americii Latine preferă hulita economie liberală a Statelor Unite. Şi, după cum s-a dovedit şi în alte părţi ale lumii, nici gardurile, nici Codul penal nu-i pot opri pe oameni să ajungă acolo unde există premisele unui trai decent.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic