Idealuri portocalii

Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Acolo unde comentatorii occidentali văd o criză, analiştii ruşi vorbesc despre o simplă schimbare de cadre. Pe 8 septembrie, într-o conferinţă de presă, preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko a anunţat că o demite pe Iulia Timoşenko, prim-ministru, persoană cu care a făcut o eficientă echipă în timpul revoluţiei portocalii, şi odată cu ea a fost demis tot Guvernul. De cîteva luni, executivul era în impas, părea că acţionează la întîmplare, incapabil să determine aplicarea reformelor promise. În urmă cu cîteva zile, un şir de declaraţii urmate de demisii semnaliza că nimic nu mai merge la Kiev: şeful administraţiei prezidenţiale pleca, acuzînd influenţa covîrşitoare a lui Piotr Poroşcenko, un perosnaj extrem de bogat, considerat principalul finanţator al revoluţiei portocalii, devenit acum şeful serviciilor secrete. Se spune că această importantă funcţie favoriza recuperarea sumelor cheltuite. Acuzaţiile sînt insistente, dar greu de dovedit, după cum recunosc chiar observatorii europeni. Dacă elanul revoluţionar adunase în jurul aceloraşi lozinci oameni cu orizonturi de aşteptare foarte diferite, transformarea lozincilor în realitate a marcat diferenţele. Lupta împotriva corupţiei, cea instalată sub preşedinţia lui Kucima, era (şi este) pentru unii domeniul care ar condiţiona climatul creşterii economice sănătoase, respectarea drepturilor omului, accesul la Uniunea Europeană. În timp ce liderii se ceartă, creşte preţul zahărului, al benzinei şi al altor bunuri de primă necesitate. Idealurile revoluţiei portocalii sînt punctul de pornire al unor mari averi, dar şi al sărăciei. Pentru mulţi dintre cei de la vîrf lupta împotriva corupţiei se reduce la anihilarea competitorilor în afaceri. În conferinţa sa de presă, Iuşcenko a recunoscut: "Au apărut personalităţi noi la putere, dar faţa puterii nu s-a schimbat, Ucraina e criticată în continuare din cauza corupţiei şi a economiei din umbră". E un sindrom comun ţărilor foste comuniste: feţele vechi nu pot fi prea repede înlăturate, pentru că deţin pîrghiile financiare şi organizatorice prin care se exercită puterea, feţele noi se angajează direct sau prin interpuşi în competiţia cine cîştigă mai mult şi mai repede. Dispar persoanele foarte compromise, rămîne reţeaua care asigură supravieţuirea complicităţilor de dincolo de ideologii. Preşedintele Iuşcenko s-a arătat rapid şi decis cînd a provocat o schimbare masivă la vîrf la doar nouă luni de la instalarea euforică; n-a lipsit nici preocuparea pentru imaginea personală, destul de pătată după scandalul declanşat de dezvăluirea vieţii de huzur şi risipă dusă de fiul său. Desigur, în toate aceste scandaluri "trădarea idealurilor potocalii" este acuzaţia principală din care decurg celelalte. Plictisit - conform propriilor mărturisiri - să-i împace pe competitorii din înaltele funcţii, Iuşcenko a numit în funcţia de prim-ministru un partizan necondiţionat, un economist tehnocrat lipsit de ambiţii: Iuri Iehanurov, 57 de ani, guvernator al regiunii rusofone Dniepropetrovsk. Caracterizat de către un analist al Institutului de Strategie Internaţională drept "un politician raţional, pragmatic şi tolerant", Iehanurov este un buriat născut în Rusia, venit la studii în Ucraina încă pe vremea Uniunii Sovietice. A avut mereu funcţii de conducere, dar a devenit unul din apropiaţii lui Iuşcenko încă din 1999, de pe vremea cînd şi acesta circula prin cercurile înalte ale puterii lui Kucima. Preşedintele Iuşcenko tot caută şi alte asemenea "cadre", indiferente la bani şi glorie, cu care să ocupe numărul mare de scaune rămase libere. Stabilizarea relaţiilor cu Rusia este unul dintre obiectivele centrale ale noii puteri. În Rusia, Putin a recepţionat cu o satisfacţie rău ascunsă schimbările de la Kiev, felicitîndu-l pe Iuşcenko pentru decizia sa rapidă: Iulia Timoşenko era un adversar excesiv de zgomotos. Săptămînalul moscovit Moskovskie Novosti consideră că bucuria (exprimată deschis de liderii naţionalişti ruşi) nu e justificată: "A trecut vremea cînd se trecea fără probleme din jilţul conducătorilor de partid în cel al preşedinţilor democraţi. Cei care vor să oprească timpul pierd, în comparaţie cu cei care părăsesc de bunăvoie puterea. Fie ea cea a dictatorului, fie cea încredinţată de popor. Independent de mişcarea cadrelor, direcţia strategică a vecinului atît de apropiat e definită odată pentru totdeauna: e drumul spre Europa Unită". Departe de Kiev, revoluţia portocalie este încă un model. La faţa locului se vede cum idealurile de toate culorile devin cenuşii cînd trebuie să facă faţă rapacităţii şi trufiei celor ce le-au întruchipat.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.