Helsinki a murit de mult

Publicat în Dilema Veche nr. 237 din 28 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dup─â evenimentele care au zguduit Caucazul la ├«nceputul lui august, probabil c─â cea mai important─â concluzie care se impune este c─â sistemul OSCE de men┼úinere a p─âcii a devenit inutil. Trupele ruse┼čti, zise "de men┼úinere a p─âcii", aflate ├«n Osetia ┼či ├«n Abhazia erau, de fapt, gata s─â declan┼čeze un r─âzboi ├«n toat─â regula. Ele nu p─âzeau o pace, ci preg─âteau un r─âzboi. Iar OSCE, de┼či are sute de observatori ├«n zon─â ┼či deplin─â legitimitate ├«n oprirea "dezghe┼ú─ârii" conflictelor ├«nghe┼úate, nu a putut nimic. Mai mult, nici nu a zis nimic. Vreme de at├«┼úia ani, a t─âcut. Informa┼úiile din teren indicau clar c─â trupele ruse┼čti din regiune numai trupe de men┼úinere a p─âcii nu s├«nt, iar observatorii militari de pe teren raportau tot timpul c─â ru┼čii provoac─â. O discu┼úie serioas─â pe acest subiect nu a putut avea loc niciodat─â ├«n cadrul OSCE dintr-un motiv simplu: Rusia e parte a organiza┼úiei care decide cu unanimitate. ├Än opinia mea, r─âzboiul din Georgia ne arat─â c─â cei care sperau c─â Europa se va bucura de un sistem de securitate "cooperativ", cu Rusia parte integrant─â, ar trebui s─â se de┼čtepte din visul lor frumos. Rusia nu poate furniza securitate, ci, dimpotriv─â, numai insecuritate. Ideea c─â securitatea e un joc de sum─â nul─â, ├«n care Rusia e sigur─â numai dac─â ┼ú─ârile din jur s├«nt nesigure, domin─â g├«ndirea geo-politic─â de la Kremlin, de secole. Prin urmare, Europa nu poate avea dec├«t un singur sistem de securitate, cel bazat pe echilibrul puterilor, iar echilibrarea puterii ruse nu se poate realiza dec├«t prin ├«nt─ârirea p├«n─â la integrare a rela┼úiei transatlantice. Nu ne ├«ntoarcem la r─âzboiul rece, c─âci elementul ideologic a disp─ârut din confruntare, iar UE ┼či NATO au ajuns la Marea Neagr─â. Dar echilibrul puterilor, idee cu origini antice, mi se pare c─â r─âm├«ne perfect valid─â ├«n condi┼úiile ├«n care Rusia nu a ie┼čit, ca g├«ndire geo-politic─â, din secolul al XIX-lea. O putere clasic─â nu poate coopera cu puteri postmoderne. Terenul comun ├«n acest defazaj istoric mi se pare c─â r─âm├«ne cel al experien┼úei istorice comune. Doar revenirea la sistemul echilibrului puterilor ne va asigura pacea necesar─â sporirii prosperit─â┼úii. R─âzboiul din Georgia a ar─âtat, de fapt, c─â ├«ntregul sistem de securitate european cl─âdit pe temeiul Actului Final de la Helsinki este caduc. De aceea, c├«nd citeaz─â principii fundamentale, precum cel al integrit─â┼úii teritoriale, pre┼čedintele B─âsescu ar trebui s─â se refere direct la prima surs─â de drept interna┼úional, Carta Na┼úiunilor Unite (art. 2 al. 4: "To┼úi membrii trebuie s─â se ab┼úin─â ├«n rela┼úiile lor interna┼úionale de la folosirea for┼úei sau amenin┼úarea cu folosirea for┼úei ├«mpotriva integrit─â┼úii teritoriale sau a independen┼úei politice a oric─ârui stat..."), ┼či nu la Actul Final de la Helsinki. C├«nd a fost adoptat de ┼ú─ârile participante la Conferin┼úa pentru Securitate ┼či Cooperare ├«n Europa, care a avut loc la Helsinki ├«n iulie-august 1975, faimosul Act Final constituia unul dintre cele mai importante documente politico-diplomatice care articulau ordinea continental─â ├«n contextul r─âzboiului rece. Semnatarii erau mai toate ┼ú─ârile aflate de o parte ┼či de alta a Cortinei, vedetele fiind, evident, Statele Unite ┼či Uniunea Sovietic─â. Acest Act Final cuprindea prevederi convenabile tuturor p─âr┼úilor r─âzboiului rece ┼či a fost, probabil, cea mai mare realizare a unuia dintre cele mai interesante episoade ale rela┼úiilor postbelice dintre Est ┼či Vest, faimoasa "destindere". Iat─â ce scrie Henry Kissinger, secretar de stat al SUA la momentul Helsinki, despre Conferin┼úa care a produs Actul Final: "Acest uria┼č proces diplomatic s-a n─âscut din sentimentul de insecuritate ad├«nc ├«nr─âd─âcinat al Moscovei ┼či din setea ei nestins─â pentru legitimitate. Chiar dac─â era ├«n curs de a cl─âdi o enorm─â structur─â militar─â ┼či de┼úinea controlul asupra unui mare num─âr de state, Kremlinul ac┼úiona ca ┼či cum avea permanent─â nevoie de asigur─âri... Uniunea Sovitetic─â cerea tocmai ┼ú─ârilor pe care le amenin┼úase timp de decenii ┼či pe care le condamnase la lada de gunoi a istoriei o formul─â prin care s─â-┼či poat─â consacra achizi┼úiile. ├Än acest sens, Conferin┼úa pentru Securitate ├«n Europa a devenit substitutul lui Brejnev pentru Tratatul de Pace german pe care Hru┼čciov nu reu┼čise s─â ├«l smulg─â cu ultimatumul s─âu asupra Berlinului ┼či o solid─â confirmare a statu quo-ului postbelic... Dup─â o perioad─â de ambivalen┼ú─â, administra┼úia Nixon a c─âzut de acord cu proiectata conferin┼ú─â. Recunosc├«nd faptul c─â sovieticii aveau propria agend─â, noi am ├«ntrez─ârit totu┼či o oportunitate pe termen lung". Aplicarea sa a fost, de la bun ├«nceput, obiect de disput─â. Dup─â semnare, retrase din nou ├«n spatele baricadelor ideologice, Statele Unite puneau un accent deosebit pe Principiul VI al acordului final (respectarea drepturilor fundamentale ale omului), iar URSS pe Principiul VII (integritatea teritorial─â, inviolabilitatea frontierelor). Numai c─â, dup─â 1990, multe grani┼úe s-au modificat ├«n Europa, iar extinderea UE, ├«n paralel cu aprofundarea integr─ârii europene, a plasat Actul Final de la Helsinki ├«n desuetudine. De la spulberarea fostei Iugoslavii la secesiunile care constituie miezul "conflictelor ├«nghe┼úate", istoria merge ├«ntr-o direc┼úie care arat─â clar c─â sistemul de la Helsinki nu mai are nici o relevan┼ú─â. Iar ca ultim─â lovitur─â, iat─â, s-a dovedit c─â institu┼úiile dezvoltate ├«n spiritul s─âu, acela al securit─â┼úii cooperative, nu mai pot func┼úiona. Comportamentul rusesc ├«n Osetia arunc─â OSCE ├«n ridicol. Izbucnirea conflictului indic─â, logic, c─â mecanismele de prevenire nu func┼úioneaz─â. Atunci, de ce le mai perpetu─âm? De ce ne ├«nc─âp─â┼ú├«n─âm s─â credem c─â solu┼úia securit─â┼úii Europei este de natur─â cooperativ─â? Istoria arat─â c─â, de c├«te ori lumea s-a pr─âbu┼čit, cauza a fost o imens─â caren┼ú─â de luciditate a liderilor politici. Pentru a evita o nou─â pr─âbu┼čire a lumii, Europa trebuie s─â ├«┼či ├«nving─â, mai ├«nt├«i, dou─â st─âri. Prima, frica evident─â de Rusia. Pruden┼úa excesiv─â ├«n fa┼úa r─âului declan┼čat ├«n forma unui r─âzboi este, de fapt, team─â. A doua, acest soi de secret─â admira┼úie ┼či aprobare a ac┼úiunilor Rusiei, pentru c─â s├«nt antiamericane.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.