Hapurile lui Morizon

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
„Cu bule“ jpeg

Lista de expresii dezvoltate pe o bază onomastică publicată de Caragiale în 1889, sub pseudonimul Falstaff, în Constituționalul (Cronica, reprodusă în ediția de Opere, II, de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin) conține multe formule ieșite cu totul din uz, dar care erau clișee ale limbii vorbite sau ale jurnalismului de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. În secțiunea de Genitive personale cristalizate, prima dintre sintagmele conținînd un nume propriu de persoană este hapurile lui Morizon, pentru care editorii citează din umoristul Teleor explicația „un articol farmaceutic altădată foarte la modă”. Editorul actual sau cititorul curios poate găsi multe informații despre sensul și utilizarea sintagmei în spațiul Internetului, în ziarele și revistele epocii, digitalizate de bibliotecile electronice, în enciclopedii virtuale și articole de specialitate (o serie interesantă de referințe istorice asupra subiectului apar pe site-ul arhivist.blogspot.com, aparținând lui A. Radu).

Produsul în chestiune (Morisonʼs pills) este tratat de Wikipedia în engleză în articolul despre medicul-șarlatan britanic James Morison (1770-1840), inventator al unui laxativ de origine vegetală pe care l-a proclamat remediu universal. Pastilele-minune, devenite populare în Anglia din primele decenii ale secolului al XIX-lea, au fost  demascate totuși destul de rapid ca înșelătorie. Hapurile au fost comercializate și în Țările Române, unde deveniseră foarte cunoscute. În 1836 este publicat, la Iași, volumul de popularizare Instrucţie în scurt de prinţipurile ighieismului sau a sistemii Morizoniane şi de întrebuinţarea doftoriei universale de veghetaluri, compusă după sistemul ighieistic prin D. Prof. Dr. Tolhausen ighieist (disponibilă pe site-ul Bibliotecii digitale a Bucureștilor). În anii respectivi, doctoria era deja contestată în diferite părți ale Europei, dar călduros recomandată din om în om prin părțile noastre. Tinerii aflați la studii în străinătate o respingeau, bătrînii de acasă o foloseau cu încredere. M. Kogălniceanu îi scria de la Berlin, în 1836, tatălui său: „hapurile Morizon aici sînt foarte puțin cunoscute și nu pot ca să le ieu, pentru că doftorul mi le-au oprit”; Petrache Poenaru îi explica, tot în 1836, lui Iordache Otetelișanu că leacurile în cauză sînt „numai niște otrăvitoare supstanțe care întărîtă stomahul”.

Formula intrată în uitare cuprinde cuvîntul de origine turcească hap, termen curent în epocă pentru „pilulă” sau „pastilă”, și adaptarea numelui propriu după pronunțare (Morizon), nu după scriere (Morison) – normală pentru epoca în care produsul a pătruns în spațiul românesc, cu transcrierea fonetică operată de scrierea în alfabet chirilic. Volumul de popularizare din 1836 introducea și termenii efemeri ighieist și ighieism (Morison își denumise sistemul Hygeiaism).

Leacul-minune are cîteva ecouri în literatură, în deceniile care au urmat succesului său printre români. În a doua jumătate a secolului, hapurile care rezolvau totul prin purgație par deja discreditate, devenind emblematice pentru persoanele în vîrstă și pentru ipohondri. În romanul lui I.M. Bujoreanu, Mistere din București (1862), bătrîna Bîrzoaie le invocă în contextul unor suferințe diferite: „Ah, Dumnezeul meu!... bucatele îmi fac rău... Mi se pare că erau prea grase (...). Va trebui să iau trei hapuri de ale lui Morizon cînd mă voi pune în așternut”; „Uite, frate, m-a apucat o durere grozavă în coasta din dreapta: nu știu dacă mai am acasă ceva hapuri de ale lui Morizon”. Ipohondrul Christachi Văicărescu, dintr-o schiță umoristică a lui Iacob Negruzzi (publicată în Convorbiri literare, în 1870), declară: „hapuri de Morizon am înghițit multă vreme, începînd cu trei pe zi și ajungînd pînʼ la treizeci și nouă”.

Caragiale evocă hapurile lui Morizon și într-o cronică teatrală, într-un pasaj de ironică depreciere a pieselor muzicale prea pe gustul publicului larg: „trebuie să mărturisesc că pe mine multe capodopere de soiul Luciei, de care sînt infectate toate răspîntiile și toate clavirele din mahalale, mă vîră într-un fel de furnicătură de nervi foarte neplăcută – o senzație analoagă cu efectul ce ți-l produce dulceața de vișine după ce ai luat cu ea multă vreme hapurile lui Morizon” (Cronica teatrală, în Voința națională,1885, reprodusă în toate edițiile de Opere). Descrierea care asociază dulcegăria cu purgativul popular produce astfel o judecată estetică de un sarcasm extrem.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.