Hamletizînd despre schimbările climatice

Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Bun şi rău jpeg

Găsesc într-un recent articol publicat într-o revistă anglo-americană de mai mică circulaţie* o foarte interesantă punere în cadru a chestiunii schimbărilor climatice. Se ştie, o grămadă de oameni (inclusiv specialişti) cred că sîntem pe punctul de a intra, de nu am intrat deja, într-un proces ireversibil de schimbări climatice cu efecte catastrofale. Schimbări, fireşte, produse de noi înşine. Pe de altă parte, o grămadă de oameni (inclusiv specialişti) cred că primii sînt cam alarmişti, că situaţia nu e chiar disperată, că scenariile de viitor nu sînt apocaliptice şi că nu e bine să ne alarmăm. E bine, totuşi, să facem cîte ceva pentru a proteja mediul. Cînd în spatele acestor grupuri s-au aliniat, după interes, industria care produce energie şi partidele politice, disputa a devenit luptă ideologică, cu tot ceea ce presupune aşa ceva în lumea de azi (strategii de comunicare, advertoriale, proteste, susţinerea ideilor prin opere de artă, manipulări mai mult sau mai puţin subtile etc.). Mai precis, alinierea industriei s-a produs pe liniile de forţă ale dezbaterii după natura materiei prime consumate. De-o parte sînt cei care produc energie din hidrocabruri, şi de partea celalaltă sînt producătorii altor variante energetice. La mijloc, ca de obicei, poporul! Ca de obicei, năucit între mesajele divergente. Ca de obicei, sigur pe ce ştie azi, complet nesigur mîine, convins ferm de contrariu, poimîine. Dar chiar şi acei oameni care încearcă să-şi trateze năuceala gîndind raţional (cît de raţional poţi fi într-o dezbatere în care toate părţile încearcă să te înspăimînte – una cu apocalipsa climatică, alta cu falimentul personal) sînt în dubiu. Ei au de optat între o formă de energie poluantă, dar ieftină, şi o formă de energie nepoluantă, dar scumpă. Idealul, fireşte, este o energie şi nepoluantă, şi ieftină. Dar în viaţă, nu-i aşa, idealul nu se întîmplă niciodată. Sau doar foarte rar.

Totuşi, rămîne întrebarea: între cei care ne avertizează că lumea moare sub poluarea pe care o producem şi cei care ne spun să stăm liniştiţi că nu e chiar aşa, cine are dreptate? Un înţelept ar spune că viitorul ne va arăta – dar noi nu sîntem atît de înţelepţi încît să aşteptăm viitorul şi vrem să ştim acum. Pentru siguranţă şi confort interior ne adresăm, ca întotdeauna, ştiinţei. Să ne spună oamenii de ştiinţă cum stau lucrurile. Pe ei îi credem. Nu este ştiinţa oracolul lumii moderne?

Numai că – ne aminteşte Richard Lawson – nu în ştiinţă trebuie să căutăm răspunsul la această întrebare, amintindu-ne de Karl Popper şi de cartea sa din 1934 – Logica descoperirii ştiinţifice. Pînă la Popper, regula era că o propoziţie ştiinţifică este validă atîta vreme cît e dovedită, adică atîta vreme cît e verificabilă prin demonstraţie de orice fel. Popper, însă, a explicat că este imposibil ca o propoziţie ştiinţifică să fie pe deplin dovedită – e doar o chestie de timp ca să apară observaţia sau „descoperirea“ care o va invalida. De altfel – observă Popper –, aşa a şi evoluat ştiinţa, prin descoperirea contextelor în care o teorie dovedită ştiinţific este, totuşi, falsă. Aşadar, pentru a rămîne în cîmpul ştiinţei – zice Popper –, o propoziţie trebuie să fie oricînd presupusă a fi dovedită falsă. Mai precis, propoziţiile care nu sînt niciodată susceptibile a fi dovedite ca false (cum sînt propoziţiile emise din interiorul credinţelor, de pildă) nu aparţin ştiinţei. Această teorie a lui Popper are cel puţin două consecinţe imediate. Prima, că nu există teorii ştiinţifice eterne (chiar dacă unele par aşa) şi că nu există dovezi irefragabile ale acestora. Există doar teorii a căror falsitate nu a fost dovedită încă. Şi a doua consecinţă este că există întotdeauna două părţi în dezbaterea ştiinţifică. Unii care susţin o paradigmă şi alţii care o demolează. De multe ori, aceste două grupuri nu sînt direct contemporane. Totuşi, uneori, sînt. În cazul disputei în jurul modificărilor climatice, de pildă. Interesant – subliniază Lawson – este că fiecare dintre cele două grupuri (apocalipticii şi liniştitorii) pretind rolul celui care răstoarnă paradigma încetăţenită, şi nu rolul celui care o susţine. Apocalipticii spun că lumea e inconştientă şi anesteziată de mesajele liniştitorilor şi ei sînt cei care o trezesc, răsturnînd paradigma general acceptată. Liniştitorii susţin că lumea e deja supusă paradigmei apocalipticilor care, prin mijloacele media, mai ales, şi-au impus deja punctul de vedere şi ei sînt cei care răstoarnă ideea general acceptată că sîntem într-o „criză climatică“, explicînd că nu e chiar, sau deloc, aşa.

Mai departe, autorul articolului se poziţionează clar de o anumită parte a dezbaterii. Nu-l voi urma, nu pentru că aş crede altfel decît el, ci pentru că e păcat să strici o astfel de demonstraţie a normalităţii năucelii. 

* „Climate Science and falsifiability“, de Richard Lawson, în Philosophy Now, sept./oct. 2014 

Sever Voinescu este avocat şi publicist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Cum transformă italienii icrele într-o delicatesă. Nu le folosesc pentru salată, ci aplică o tehnică veche de peste 4000 de ani
În timp ce în România icrele de pește ajung într-o salată tartinabilă cu ceapă și lămâie, italienii – mai exact sardinienii și sicilienii – le transformă într-o delicatesă cu gust intens, arome de mare și o poveste milenară: bottarga.
Reprezentanți ai partidului AUR și simpatizanți ai acestora și ai candidatului independent Călin Georgescu participă la o acțiune de protest cu titlul „Miting pentru democrație“ în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Marea împăcare din societatea românească. Psiholog: „N-ai cum să n-o iei personal, pentru că este personal” INTERVIU
Alegeri care au potențialul de a schimba societatea, precum cele prezidențiale care au avut loc în România, te vor afecta personal, iar polarizarea societății este normală și o vedem peste tot, spune psihologul Simona Ștefan. Cu toate acestea, există o modalitate de a evita certurile și violența.
Elon Musk, Shutterstock jpg
Ruptură majoră la Washington. Elon Musk a anunțat că își părăsește rolul din administrația Trump
Elon Musk a anunțat pe rețelele sociale că își încheie rolul în administrația Trump, o plecare pe care Casa Albă a confirmat-o miercuri seară ca fiind „în curs”, scrie The Guardian.
gica hagi sportpictures jpeg
Capăt de drum pentru Gică Hagi la Farul? Un apropiat recunoaște că „Regele” a obosit
Gică Hagi are 60 de ani și a refuzat în mai multe rânduri să plece în străinătate, pentru a nu tulbura situația de la Farul Constanța, unde a investit material și s-a implicat sufletește.
copil autist batut
Refuzul educației în numele Bibliei. Copii ținuți închiși, departe de școală, de propriul părinte
Curtea de Apel Alba-Iulia a decis zilele trecute reluarea unui proces în care un bărbat a fost condamnat inițial la 5 ani de închisoare pentru că i-a interzis copilului său cel mare să meargă la școală, motivând că sistemul educațional din România nu respectă principiile biblice.
top alimente care ajuta sa slabesti jpg
Alimentul care ar putea deveni o raritate în 2025: „Nu am văzut așa ceva în 50 de ani”
Anul 2025 marchează una dintre cele mai grele lovituri pentru apicultura românească din ultimele decenii. Din cauza condițiilor meteorologice extreme, mierea de salcâm — recunoscută drept una dintre cele mai pure și apreciate tipuri de miere — a devenit, practic, inexistentă.
Adolf Hitler shutterstock 252139258 jpg
Cum arăta bolidul de lux preferat al lui Hitler. Mareșalul Antonescu mai avea o mașina identică
O bună parte a celor mai faimoase mărci de autoturisme din Europa s-au dezvoltat cu sprijinul Partidului Nazist. Hitler era pasionat de mașini și investea sume uriașe în automobile performante, dar și în prototipuri. Pentru producerea acestora a fost folosită și munca prizonierilor din lagăre.
GOTLAND2 jpg
Statele Unite își întăresc prezența în nordul Europei, în contextul amenințării ruse. Insula suedeza Gotland, piesă-cheie în noua strategie NATO
În zori, pe insula suedeză Gotland, la doar 300 de kilometri de exclava rusă Kaliningrad, un pluton de pușcași marini americani a executat recent o simulare de atac cu rachete, trimițând proiectile inerte în apele Mării Baltice.
Podul peste Some;, din Satu Mare  Foto Primăria municipiului Satu Mare Facebook (14) jpg
Cel mai spectaculos pod din nord-vestul României, finalizat la Satu Mare. Ce nume poartă podul hobanat
Cel mai spectaculos pod rutier construit în ultimii ani în nord-vestul României va fi inaugurat la Satu Mare. Podul hobanat construit peste râul Someș are o lungime de aproape 400 de metri și a fost finalizat după patru ani de lucrări.