Haiti şi limitele generozităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Efectele devastatoare ale cutremurului care a lovit Haiti la începutul lunii ianuarie au stîrnit reacţii de compasiune peste tot în lume – în numai trei zile, mai mult de un milion de americani au donat bani prin intermediul SMS-urilor, au donat haine şi produse alimentare – aşa cum s-a întîmplat în cazul Mariei Pacheco din Chicago, o tînără divorţată care îşi creştea singură copiii – sau, pentru a face rost de cît mai mulţi bani, unii au lucrat chiar şi în saloane de înfrumuseţare sau în spălătorii auto.

Conform estimărilor, suma totală strînsă pentru ajutorarea victimelor din Haiti ar putea depăşi cele aproximativ două miliarde de dolari donaţi în urma dezastrului provocat de tsunami-ul din Asia din 2004, fiind recordul american în materie de ajutoare umanitare. Luînd în considerare faptul că Statele Unite trec printr-o perioadă de criză economică, amploarea pe care a luat-o iniţiativa oamenilor de a ajuta victimele din Haiti a fost, aşadar, surprinzătoare.

Una dintre posibilele explicaţii ar putea fi vecinătatea celor două state, dar şi numărul mare de haitieni care trăiesc pe teritoriu american. Oamenii au reacţionat însă la fel peste tot în lume – în cadrul Australian Open, de exemplu, Roger Federer, Serena Williams şi alţi tenismani de top au jucat un meci amical în urma căruia au strîns 600 de mii de dolari, iar în Rwanda, un grup de asistenţi sociali, cu venituri sub 200 de dolari pe lună, a strîns pentru victimele din Haiti 7000 de dolari.

Toate aceste exemple ridică însă multe semne de întrebare despre felul în care reacţionăm sau ar trebui să reacţionăm în faţa unor asemenea tragedii. În urma cutremurului din Haiti au murit aproape 200 de mii de oameni, dar, conform estimărilor UNICEF, numărul victimelor este cu mult mai mic decît numărul copiilor care mor la fiecare zece zile din cauza sărăciei. În plus, în unele discuţii apărute pe site-ul GiveWell.net, se spune că salvarea victimelor unui dezastru natural ar fi mult mai puţin costisitoare decît salvarea celor care riscă să moară din cauza sărăciei.

Ar trebui să ne întrebăm, aşadar, de ce se fac donaţii pentru victimele unui cutremur, dar nu şi pentru a împiedica moartea a mii de oameni din cauza sărăciei, a condiţiilor insalubre de trai, a lipsei asistenţei medicale, a alimentelor şi a apei potabile? O explicaţie ar putea fi obsesia mass mediei de a transmite doar anumite ştiri – televiziunile, de exemplu, au prezentat la nesfîrşit imagini ale dezastrelor provocate de uraganul Katrina, de tsunami-ul din Asia şi de cutremurul din Haiti. Chiar dacă şi Pakistanul a fost lovit de un cutremur de mare intensitate, în urma căruia au murit peste 80 de mii de oameni, catastrofa nu a prezentat prea mare importanţă pentru televiziuni şi nici nu a stîrnit valuri de compasiune. Cît despre moartea zilnică a copiilor din ţările sărace din cauza dizenteriei, a pojarului şi a malariei, aceasta pare să facă parte din viaţă şi nu mai este o noutate.

Presupunînd că un milion de copii ar risca să fie luaţi de ape în urma inundaţiilor, reacţiile presei vizavi de eveniment în sine, dar şi faţă de eventuala salvare a victimelor şi a salvatorilor ar fi uluitoare. Pe de altă parte, ştirea dată publicităţii în septembrie anul trecut de UNICEF, în care se spunea că numărul copiilor care mor anual din cauza sărăciei a scăzut cu un milion comparativ cu anii precedenţi aproape a fost trecută cu vederea, iar cei datorită cărora asistenţa medicală a copiilor s-a îmbunătăţit, cei care au făcut posibilă vaccinarea lor şi care le-au asigurat surse de apă potabilă au rămas necunoscuţi.

Poate că oamenii reacţionează altfel faţă de victimele dezastrelor naturale comparativ cu cele ale sărăciei deoarece, după un dezastru natural, tendinţa de a învinovăţi victimele este mică. A fi lovit de un cutremur, de un tsunami sau un uragan este considerat ghinion. În ceea ce priveşte sărăcia însă, mulţi încă mai cred că unii oameni suferă de sărăcie pentru că nu muncesc îndeajuns de mult sau pentru că au prea mulţi copii. Situaţiile care duc la sărăcie lucie nu ţin totuşi de oameni decît în rare cazuri şi pot fi controlate cel mult la nivel guvernamental, un guvern iresponsabil fiind o cauză directă a sărăciei.

În urmă cu doi ani, un grup de geofizicieni conduşi de Eric Calais, profesor la Purdue University, a tras un semnal de alarmă cu privire la mişcările faliei care a provocat cutremurul din Haiti, demonstrînd, încă de pe atunci, ce urma să se întîmple. Mai mult decît atît, au făcut presiuni asupra guvernului haitian pentru ca toate clădirile cu grad seismic ridicat, inclusiv spitalele şi şcolile, să fie consolidate, dar indiferenţa cu care au fost tratate avertizările specialiştilor a dus la o tragedie pentru care s-a plătit un preţ mult prea mare.

Ce ar trebui făcut pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete? Una dintre propuneri vine de la fondatorul ONG-ului

, Brian Tucker, care spune că măcar 10% din sumele strînse în urma cutremurului ar trebui depuse într-un fond de urgenţă pentru a fi folosite în acţiuni de prevenire a unor astfel de dezastre. Tucker mai spune că orice dolar investit în acţiunile de prevenire echivalează cu 10 dolari investiţi în diminuarea efectelor catastrofale.

Oricît de lăudabilă însă, propunerea lui Tucker este greu de pus în practică şi ar putea fi lipsit de etică să obligi organizaţiile caritabile să redirecţioneze o parte din fondurile strînse către programe de prevenire. În loc să promită ajutor, guvernele ţărilor ar trebui totuşi să se asigure că o parte din donaţii va fi folosită astfel ca niciodată un cutremur să nu mai provoace o dramă atît de mare în Haiti.

The Life You Can Save: Acting Now to End World Poverty.

Copyright: Project Syndicate, 2010

www.project-syndicate.org

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.