Grecia respiră

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Salutări de la Basel jpeg

La zece ani de la declanșarea crizei datoriilor și după opt ani de reforme dureroase, Grecia iese, în sfîrșit, din programul de sprijin financiar. Statele din zona euro și Fondul Monetar Internațional (FMI) își încheie, astfel, programul de salvare. Economia Greciei nu mai e sub tutelă, dar țara rămîne sub supraveghere. Un stat suveran, dar, în continuare, sărac.

290 de miliarde de euro – aceasta e valoarea celor trei programe de salvare oferite Greciei de Eurogrup și de FMI. În 2010, la debutul crizei, Greciei i s-a oferit un prim ajutor în valoare de 110 miliarde de euro. Doi ani mai tîrziu s-a pus la punct un nou plan de salvare, cu condiții ceva mai severe, în valoare de 130 de miliarde de euro. În schimbul acestor împrumuturi, Greciei i s-a cerut să-și reducă substanțial cheltuielile publice, să mărească unele taxe, să facă restructurări de personal în sectorul public și să introducă reforme în administrație, inclusiv să găsească soluții mai bune de colectare a taxelor și impozitelor. În 2015, după îndelungi negocieri – cancelarul Germaniei, în special, s-a lăsat greu convinsă –, țările din zona euro au convenit să acorde Greciei un al treilea împrumut în valoare de 86 de miliarde de euro, cu condiția unor noi reforme care vizau, printre altele, o reorganizare a sistemului de pensii. Toate aceste eforturi au fost întreprinse pentru a evita intrarea statului în faliment (de parcă incapacitatea de plată sună mai puțin sever) și ieșirea Greciei din zona euro.

Ambele obiective au fost atinse, pentru moment. Dar cu ce preț? Cifrele șomajului au crescut alarmant la 22%. Aproape jumătate dintre tinerii sub 25 de ani nu au locuri de muncă. Veniturile medii din salarii au scăzut cu aproximativ 25%. Pensiile au fost reduse substanțial. Bugetele pentru sănătate și educație au fost considerabil reduse. E adevărat, în 2016, Grecia a ieșit pentru prima dată pe plus. Dar așa zisul excedent bugetar de un miliard de euro era doar o picătură într-un pahar nu doar gol, ci și găurit. Nu se întrevedea nici o ieșire din criza datoriilor. Pentru a putea returna datorii, statul e nevoit să se împrumute în continuare. Accesul la piețele de capital e un pas înainte. Dar va putea „repara“ economia țării pe termen lung?

Noul deal cu Eurogrupul și cu FMI scoate Grecia de sub tutelă și amînă datoriile acumulate din cele trei programe de salvare la un termen aproape indefinit. Oricum, banii vor fi plătiți de generația următoare. Perioada de grație pe parcursul căreia țara nu plătește nici dobînzi, nici capital pentru 40% din totalul datoriilor (care se ridică la 96 de miliarde de euro) va fi prelungită cu zece ani. Astfel, Grecia va începe să ramburseze datoriile de-abia începînd din 2032, și nu din 2022, așa cum era prevăzut inițial. „Maturitatea“ acestor tranșe de datorie va fi prelungită cu zece ani. Atena va avea timp pînă în anul 2069 să restituie integral datoriile contractate prin mecanismul european de stabilitate. În plus, creditorii săi au decis să pună la dispoziția Greciei o așa numită plasă de siguranță în valoare de 15 miliarde de euro. Acest fond este activat dacă accesul la piețe va deveni prea scump în următorii doi ani. În schimb, mecanismele de supraveghere impuse Greciei de grupul statelor din zona euro vor fi mai severe decît în cazul Portugaliei ori al Irlandei, care au beneficiat, și ele, de programe de ajutor. Pînă în 2022, țara va trebui să efectueze un audit al conturilor sale publice de patru ori pe an. Iar Comisia va verifica periodic starea economiei elene.

Partea bună e că guvernul și-a ținut promisiunile față de creditori. A adoptat măsuri complicate, impopulare, în schimbul salvării Greciei. Și banii salvatori au venit. Dar roata se poate schimba oricînd. Ca să poată ține pasul cu datoriile, economia Greciei trebuie să crească în fiecare an, să producă excedent, să mențină presiune pe buget. Marja de manevră a viitorului guvern e, deci, limitată.

Perspectivele sînt moderat optimiste. Grecia e acum precum un corp aflat în colaps, ținut, vreme de mulți ani, în comă indusă și care, după administrarea unei doze de ser, este decuplat de la mașinăriile care i-au înlocuit funcțiile vitale. Minune: organismul respiră autonom. Dar e salvat? Pentru cît timp?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.