Globalizarea şi invenţia pacientului perpetuu

Anamaria V. IOSIF ROSS
Publicat în Dilema Veche nr. 131 din 27 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Omul normal e pe cale de a deveni o raritate în societatea de astăzi, fiind înlocuit de pacientul perpetuu. Sîntem înştiinţaţi prin presă şi televiziune de numeroasele efecte negative ale extinderii societăţii de consum asupra stilului de viaţă. Globalizarea, pe lîngă aspecte discutabil pozitive, include şi mîncarea prefabricată cu zeci de ingrediente, consumul mare de fast-food şi cola, scăderea frecvenţei mersului pe jos, zgomotul şi poluarea agravate de numărul crescînd de maşini şi proliferarea incontrolabilă a deşeurilor: pungi, învelişuri, baterii, scutece şi multe alte obiecte de unică folosinţă. La aceste neplăceri se adaugă influenţele nocive adesea exercitate de reclame şi televiziune asupra imaginii de sine a tinerelor generaţii, stresul crescut al slujbelor, testelor şi controalelor multiple, descompunerea familiilor prin migraţie şi divorţ, dependenţa copiilor de televiziune şi jocuri electronice violente, accesul dificil la medicamente şi îngrijiri medicale rezonabile ca preţ şi nu în ultimul rînd, dominanta progresivă a Internetului asupra lecturii, plimbării şi relaţiilor interumane. Statisticile arată că şi în România, urmînd un trist exemplu al Statelor Unite, numărul de copii obezi şi al celor cu diagnostice precum depresie, ADHD şi autism creşte constant şi vertiginos, ca şi numărul adulţilor cu probleme cardiovasculare şi metabolice, alergii, cancere şi dezechilibre biochimice diverse. Pe lîngă aceste bine cunoscute metehne ale civilizaţiei moderne, creşte rapid numărul femeilor şi bărbaţilor trataţi cu hormoni pentru prelungirea tinereţii şi al celor care se supun la proceduri chirurgicale pentru îmbunătăţirea aspectului fizic. De la naştere la bătrîneţe, ciclul şi evenimentele-cheie ale vieţii omeneşti sînt crescînd medicalizate: naşterea, copilăria şi menopauza sau andropauza au devenit cu o frecvenţă din ce în ce mai mare obiectele unor intervenţii biomedicale tot mai complexe şi ţinta noutăţilor tehnologice de ultimă oră. Astfel, se pare că omul sănătos, omul normal devine în noua societate a globalizării o excepţie. Copilul gras sau hiperactiv, femeia (de la primul ciclu, care soseşte în ţările dezvoltate tot mai devreme, pînă la menopauză, care se tot amînă) şi bărbatul trecut de prima tinereţe (căutînd să îşi prelungească sau îmbunătăţească performanţele virile) sînt definiţi social ca fiind deficienţi şi li se pun diagnostice medicale pentru beteşugurile lor. Prin natura ei, eticheta diagnostică plasează accentul pe individ. A fost amplu demonstrat prin studii de antropologie medicală faptul că, departe de a fi entităţi pur obiective sau rezultate ale unei munci "pur" ştiinţifice, diagnosticele moderne îşi datorează originile şi formularea unor multiple influenţe şi interese socio-politico-economice, strîns legate de funcţionarea pieţelor de produse farmaceutice şi asigurări medicale, precum şi de activitatea a diverse entităţi civile, politice şi administrative. Plasînd accentul pe individ, aşa cum face biomedicina societăţilor dezvoltate, diagnosticele trec automat în obscuritate factorii sociali ai multor stări care sînt devalorizate cultural. Ca pacienţi, sîntem dependenţi, înregimentaţi, disciplinaţi, supuşi la teste şi tratamente normalizatoare. Imaginea sănătăţii şi succesului ne scapă tot mai multora printre degete: să fii tînăr, suplu, prosper, adaptabil, energic şi calm devin lucruri din ce în ce mai greu de realizat în contextul social al societăţii urbane de consum. Femeile urbane cred că bărbaţii preferă femei îmbunătăţite chirurgical, deşi, pe de altă parte, ei ar prefera ca ele să arate astfel de la natură. Climatul social tinde să constituie imaginea femeilor obişnuite sau corpolente ca fiind deficientă, deviantă de la un ideal realizabil, dacă nu chiar de la un normal idealizat; trebuie prelucrate. În timp ce copiii, înconjuraţi de invitaţii multi-mediatizate la o alimentaţie inadecvată şi excesivă, un aspect sexualizat şi preocupări virtuale, devin obiectul a nenumărate diagnostice şi terapii corective. Medicina contemporană continuă să fie preponderent preocupată de rezolvarea crizelor în detrimentul cauzelor. Un medic american a descris starea prezentă astfel: "Văd un om care se îneacă şi sar în apă să îl salvez; îl trag la mal, dar cînd îl pun jos şi încep să îl resuscitez, văd altul în aceeaşi situaţie; sar din nou în apă şi fac la fel; şi din nou, şi din nou, de nenumărate ori; şi sînt atît de angrenat în salvarea acestor victime, că nu am timp să mă duc pe rîu în sus şi să văd cine naiba îi aruncă pe toţi în apă..." Realitatea socio-politică este că riscurile societăţii de consum sînt amplificate în periferia centrelor de putere globală. Copilul sărac de la oraş este mai des cel pentru care o masă de cola şi chips preia locul alimentaţiei cu produse naturale, neprocesate. Trebuie să ne întrebăm dacă noile boli ale globalizării nu sînt expresia sau consecinţa unor conjucturi socio-politice morbide, a unor grave dezechilibre de putere economică şi de decizie, trecute în obscur prin individualizarea, medicalizarea şi comercializarea explicaţiilor şi soluţiilor propuse. Pe cît ar părea de naturală în contextul actual, ideea că toţi sîntem - sau că ar trebui să fim - pacienţi de la naştere pînă la moarte, atît pentru binele nostru, cît şi pentru binele societăţii, este o construcţie socială şi istorică recentă, o tristă condamnare adresată copiilor mileniului trei, un semn şi un simptom al unor conjuncturi socio-economice şi politice pe scara globală, ale căror victime se prefigurează a fi, în primul rînd, cei mai tineri şi cei mai săraci.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

mihai bendeac
Culisele plecării lui Mihai Bendeac de la Antena 1. Actorul este la al doilea scandal cu postul TV
Mihai Bendeac a părăsit emisiunea „iUmor“ după 13 sezoane în care a făcut parte din juriu. Actorul a plecat și de la postul Antena 1, în urma unui conflict cu colegii din echipa de producție. Lucrurile nu sunt definitiv tranșate.
Imagine din Irpin - razboi Ucraina FOTO AFP
Ambasador rus în SUA: „Noul pachet de ajutor militar pentru Ucraina creşte riscul unei confruntări cu Occidentul“
Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident.
comisia europeana
Românii care vând sau cumpără bunuri rusești riscă amenzi de până la 30.000 de lei
Românii care vând sau cumpără bunuri rusești, chiar dacă acestea sunt aduse dintr-un alt stat decât Rusia, iar bunurile sunt supuse sancțiunilor UE, riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.