Globalizarea crizei, naționalizarea resurselor

1 mai 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Citite superficial, statisticile oferă o imagine înșelătoare. Iar prejudecățile întăresc percepția, eronată, cu privire la efectul nivelator al pandemiei de COVID-19. Da, într-adevăr, virusul nu face distincția între rase sau clase sociale. Toți oamenii, în egală măsură, se pot infecta. Șansele de supraviețuire depind de starea generală de sănătate a fiecăruia, de anumite date genetice, dar și de capacitatea statului de a adopta și apoi de a implementa politici publice. Accesul la resurse nu este, nu poate fi egal. În competiția pentru măști de protecție, aparate de ventilare, medicamente etc., cei mai bogați ajung mai repede și își pot asigura necesarul; cei rămași în urmă își dispută rămășițele.

● Pandemia a forțat o repliere a economiei: globalizarea crizei sanitare, naționalizarea resurselor necesare pentru a o combate. În ciuda eforturilor de a găsi o voce comună (în Europa), criteriul național prevalează. Ajutoare de stat. Interzicerea de importuri sau exporturi pentru anumite bunuri. Înghețarea prețurilor pentru anumite produse. Suspendarea Spațiului Schengen. Impunerea unor restricții de circulație fără precedent. Toate acestea restructurează relațiile economice.

● Virusul a scos în evidență numeroase inegalități economice între state și în interiorul statelor. Țările înstărite evaluează, pe de o part, riscurile pentru sănătatea cetățenilor și, pe de altă parte, daunele economice generate de imperativul izolării. Ele își pot permite o redeschidere treptată a economiei, pot rezista mai mult chiar în condiții de recesiune, pot continua să-și finanțeze sistemul de sănătate etc. Însă nu toate țările au această opțiune: state mai sărace pot fie să intre într-o izolare strictă, cu riscul unei recesiuni catastrofale, care va expune populația la sărăcie extremă și la moarte prin înfometare, fie să funcționeze „normal”, cu riscul ca oamenii să moară pe capete, răpuși de virus. Doar cei bogați au, cu adevărat, posibilitatea de a rezista. Și de a alege.

● Fiecare țară își numără paturile de terapie intensivă și aparatele de ventilare. Criteriul de alocare este național. Germania, care a preluat pacienți grav bolnavi din alte state europene, e o excepție notabilă. Dar, una peste alta, s-a văzut în această criză cum cetățenia contează mai mult decît drepturile omului. Refugiați, migranți, lucrători sezonieri veniți din alte state sînt mai vulnerabili decît cetățenii „cu acte în regulă”. Cei care lucrează „la negru” sau „la gri” au fost măturați de criză, repatriați în grabă cu mijloace proprii sau pe spezele statelor de apartenență. Numai în Italia, o țară grav afectată de pandemie, sînt în jur de trei milioane de cetățeni care lucrează fără forme legale: la marginea sistemului, deci în afara lui.

● Fondul Monetar Internațional a fost conceput tocmai pentru a putea sprijini țările în curs de dezvoltare să-și creeze infrastructură ori să-și finanțeze economia cînd sînt la ananghie. Acum, pentru prima dată, FMI e solicitat simultan de peste o sută de state pentru a ajuta la acoperirea cheltuielilor legate de pandemie. Fără aceste împrumuturi, multe state nu au cum să reziste. Dar cum va putea să reziste instituția presiunii financiare enorme? Cum va putea împrumuta pe toată lumea menținînd regulile și termenii? Pînă acum, vreme de cel puțin două decenii, împrumuturile erau condiționate de adoptarea de către guverne a unor măsuri de austeritate. Astăzi, sistemele de sănătate publice din aceste țări sînt subdezvoltate tocmai ca urmare a politicilor de austeritate. Pandemia vine ca o lovitură suplimentară pentru sistemul medical și pentru economie. Statele care au de achitat datorii externe în contextul crizei sanitare nu mai au resurse financiare pentru sistemul de sănătate. Cercul vicios al datoriilor e viciat (și) de virus. Așa cum unele guverne au adoptat legi prin care datoriile cetățenilor către bănci sînt amînate, tot așa comunitatea internațională ar trebui să găsească soluții pentru amînarea datoriilor publice măcar pentru statele în curs de dezvoltare. 

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.