Gînduri despre planul lui Macron

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Gînduri despre planul lui Macron jpeg

Recent, Le Figaro a publicat un interviu cu reputatul filozof Pierre Manent. Director de studii la prestigioasa École des Hautes Études en Sciences Sociales, Manent este un european sadea lucid, care continuă să vadă lumea sub influența sănătoasă a mentorului său, Raymond Aron. Pierre Manent este foarte departe de a fi un activist înfierbîntat al Uniunii Europene, dovedind că poți fi 100% european chiar dacă nu te dai în vînt după UE. În același timp, el se află la egală și la fel de mare distanță de naționalismul irațional, dovedind că poți respecta națiunile și specificul lor fără să fii xenofob. De fiecare dată îl ascult cu atenție – și, din fericire, nu sînt singurul. Cărțile lui, cîteva traduse și în românește, sînt citite, iar mentoratul său este căutat. De altfel, doi dintre prietenii mei, Cristian Preda și Toader Paleologu, și-au făcut doctorate sub îndrumarea sa. Chiar dacă, astăzi, doar unul dintre ei mai gîndește ca profesorul lor, marca intelectuală erudită și echilibrată a lui Manent se poate observa în cei doi discipoli români.

Interviul la care mă refer a fost realizat la cîteva zile după ce președintele Macron a articulat, într-un discurs ce s-a vrut istoric, viziunea sa asupra viitorului Uniunii Europene. Firesc, Le Figaro l-a întrebat pe Manent ce părere are despre discurs și, mai ales, despre direcția în care liderii europeni vor să ducă Uniunea. Un prim răspuns a fost acesta: „De mai bine de douăzeci de ani, partida europeană are toată puterea în Europa. A reușit să-i discrediteze eficace pe toți cei care critică construcția europeană ca pe niște inamici ai Europei devorați de pasiuni triste. A refuzat cu tupeu să țină cont de cele două referendumuri ținute în 2005 în două dintre țările fondatoare ale Uniunii. Dacă Uniunea Europeană este astăzi incapabilă de o acțiune viguroasă ori semnificativă, această partidă europeană poartă întreaga responsabilitate. Cauza eșecului ei este simplă: demersul urmat a fost contrar oricărui bun-simț politic. Din moment ce s-a refuzat fondarea unor State Unite ale Europei așa cum fuseseră fondate Statele Unite ale Americii, printr-o constituție federală care a organizat în comun puterile de stat, așadar din moment ce statele-națiune europene au rămas principalii agenți ai uniunii, era în van să te comporți ca și cum Europa ar fi o putere federală, ca și cum păcăleala cu instituțiile comune va duce, la finalul procesului, la rezultatul refuzat de principiu, încă de la început.“ Chestionat asupra viziunii macroniste, Manent spune: „Președintele Macron a propus crearea unui fel de avangardă, ea însăși dinamizată de un cuplu (e vorba de cuplul franco-german, n.m.). Asta înseamnă să continuăm pe calea fatală: vom multiplica legăturile care, în loc să ne unească, ne vor dizolva. Există deja zona euro și restul. În zona euro vor fi, așadar, o avangardă și restul. Și, în avangardă, vor fi cuplul și restul. Și mi-e teamă că, deja, în cadrul cuplului nu vor fi unul și celălalt.“ Pledoaria lui Pierre Manent pentru realitatea statelor naționale europene și irealitatea Uniunii lor este cunoscută. El susține că, în continuare, în cadrele democratice, statul-națiune continuă să fie primordial pentru cetățenii europeni și că tot ce a realizat bun UE pînă acum se putea realiza mult mai simplu prin înțelegeri raționale între statele-națiune fără să existe tentativa unui fel de suprastat.

Însă cea mai interesantă parte a interviului este aceea în care Pierre Manent se referă la legendarul cuplu: „N-a existat niciodată un cuplu franco-german. A existat o reconciliere franco-germană. Germania a subliniat mereu în toate felurile că ea nu va renunța la plenitudinea existenței sale naționale.“ Și mai apoi: „Germania se găsește astăzi în situația națională cea mai favorabilă în care s-a găsit vreodată. Ea exercită asupra ansamblului european o hegemonie care este acceptată și adesea apreciată de toate statele europene. Ordinea actuală europeană concretizează, protejează și îmbracă într-un voal agreabil această hegemonie.“ Manent reamintește că „în 2009, Curtea Constituțională de la Karlsruhe a reafirmat suveranitatea Parlamentului german într-o Uniunea Europeană alcătuită din state suverane. Angela Merkel a luat în mod suveran și unilateral decizii politice majore care afectează direct viața tuturor partenerilor europeni cînd a părăsit orice program energetic nuclear sau cînd, în vara lui 2015, a deschis frontierele țării sale pentru migranți.“ Și dacă tot a venit vorba despre migranți, Pierre Manent oferă analiza sa: „Din ce în ce mai mulți oameni vor să vină să trăiască, provizoriu sau pentru totdeauna, în țări europene. Ce-i de făcut? Trebuie să distingem între solicitările lor de asistență de urgență și cererile lor de naturalizare. Trebuie să asigurăm asistență oricărui om a cărui viață este amenințată și orice discriminare în acest caz este injustă și odioasă. Dar statele-națiune trebuie lăsate să decidă asta, precum și condițiile în care acceptă cererile care vizează acordarea cetățeniei. Nu există un drept al omului de a deveni cetățean al unui anumit stat. O parte însemnată a opiniei publice din țările noastre este convinsă de contrariu. Dar dacă un asemenea drept ar fi fost recunoscut în trecut, niciodată națiunile europene nu s-ar fi constituit ca atare, iar migranții de astăzi nu ar fi avut unde să se ducă.“ Interviul se încheie cu o remarcă memorabilă: „Să nu credem că sîntem obligați să ne comportăm irațional ca să ne dovedim umanismul!“ Rațional fiind să protejăm, înainte de toate, comunitățile noastre.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.