Gînd despre învăţarea religiei

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Criza economic─â acoper─â tot spa┼úiul mediatic. E normal, dar nu e bine. Cople┼čite de ve┼čti proaste, urechile cet─â┼úii nu mai pot auzi dezbaterile extrem de interesante care au loc ├«n Parlament, pe marginea unor legi. E p─âcat. Nu din alt motiv dec├«t acela c─â asemenea dezbateri pe marginea unor acte normative rar se pot auzi sub cupola imens─â a Parlamentului. Dezbaterile de la comisii s├«nt mai relevante, cele din plen s├«nt, pentru multe gusturi, mai savuroase. ├Än orice caz, ├«nt├«lnirea parlamentarilor cu proiectele Legii educa┼úiei na┼úionale ┼či ale Legii lustra┼úiei a fost stimulant─â. Oricine se ├«ndoie┼čte de necesitatea ┼či de utilitatea parlamentarismului ar fi putut s─â vad─â bine, cu ocazia ÔÇ×treceriiÔÇť acestor legi, c├«t de bine poate lucra Parlamentul nostru. Fie ┼či pentru c─â, ├«n mai toate cazurile, se poate vedea numai c├«t de disfunc┼úional ┼či pervertit este Parlamentul.

M─â voi referi, aici, la dezbaterile care au avut loc ├«n cadrul discu┼úiei asupra Legii educa┼úiei na┼úionale c├«nd a venit vorba despre ora de religie. Se ┼čtie, Constitu┼úia spune c─â ÔÇ×├Än ┼čcolile de stat, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul religios este organizat ┼či garantat prin legeÔÇť (art. 32, alin. 7, teza a II-a). De mul┼úi ani, aceast─â norm─â a fost implementat─â prin apari┼úia orelor de religie ├«n ┼čcoli. Fire┼čte, orele de religie s├«nt organizate asigur├«nd deplina libertate de con┼čtiin┼ú─â ÔÇô pentru cei care nu doresc s─â le urmeze exist─â posibilitatea nefrecvent─ârii lor, iar pentru cei care doresc s─â le urmeze, exist─â posibilitatea frecvent─ârii lor dup─â convingerile religioase ale fiec─âruia. De c├«┼úiva ani ├«ns─â, se aud voci ├«n societatea civil─â care contest─â at├«t validitatea regulii constitu┼úionale c├«t ┼či felul ├«n care aceast─â regul─â apare ├«n legisla┼úia subsecvent─â ┼či, apoi, se implementeaz─â.

Mai ├«nt├«i, se spune c─â o atare norm─â se afl─â ├«n contradic┼úie cu principiul laicit─â┼úii statului. Dup─â p─ârerea mea, principiul laicit─â┼úii statului ├«nseamn─â cu totul altceva dec├«t principiul ateismului statului. Un stat laic nu este un stat care reprim─â religia sau restr├«nge spa┼úiul de manifestare public─â a religiei, ci un stat care trateaz─â egal, nediscriminatoriu, orice religie ┼či, pe cale de consecin┼ú─â, respect─â egal credin┼úele religioase ale cet─â┼úenilor s─âi. Laicitatea este o formul─â de toleran┼ú─â religioas─â, ┼či nu o formul─â anti-religioas─â. Prin urmare, statul trebuie s─â fie laic dar, ├«n calitate de principal administrator al spa┼úiului public, trebuie s─â permit─â accesul religiosului ├«n spa┼úiul public. Spa┼úiul public este un spa┼úiu al tuturor ÔÇô deci ┼či al persoanelor religioase. Dac─â persoanele religioase s├«nt majoritare sau minoritare ├«ntr-o societate, cred c─â spa┼úiul public trebuie s─â reflecte acest lucru. La fel, ┼čcoala ca spa┼úiu public trebuie l─âsat─â s─â transmit─â mesajul toleran┼úei fa┼ú─â de religie, ┼či nu mesajul excluziunii intolerante.


Pe alt palier, se spune c─â ├«n cadrul orelor de religie se face catehizare, apologetic─â sau, mai tare, adev─ârat misionarism. ┼×i nu e ├«n regul─â. Cu alte cuvinte, se spune c─â orele de religie nu s├«nt ceea ce ar trebui s─â fie ÔÇô cel pu┼úin ├«n viziunea unora. M─â ├«ntreb, numai, de ce s─â nu facem ceea ce este de f─âcut ca profesorii s─â fie adecva┼úi ┼či materia s─â ├«nsemne ceva pentru elev, a┼ča cum e firesc, ┼či credem c─â eliminarea orelor de religie este solu┼úia? Este ca ┼či cum ai spune c─â, pentru c├«teva mere stricate care evident d─âuneaz─â unei digestii dezinhibate, cineva ar decide s─â nu mai vad─â mere ├«n fa┼úa lui toat─â via┼úa. Am, fire┼čte, ┼či ├«n aceste chestiuni c├«teva p─âreri. Mai ├«nt├«i, o spun deschis, nu-mi pot imagina cum anume se poate preda o or─â de religie altfel dec├«t din interiorul unei religii. Aceasta pare a fi ┼či viziunea legiuitorului, de vreme ce permite oric─ârui elev s─â urmeze ora de religie ├«n conformitate cu propria-i credin┼ú─â sau s─â n-o urmeze deloc, dac─â ar fi lezat─â, de orice or─â de religie, con┼čtiin┼úa p─ârin┼úilor.  Mi se va spune c─â exist─â posibilitatea de a face ore de istoria religiilor sau ore ├«n care religiile s─â fie prezentate, povestite, ┼či nu promovate. Acest argument poate veni numai de la cei care nu prea ┼čtiu ce este istoria religiilor. Cei care cred c─â este o poveste despre religii se ├«n┼čeal─â.

Detaliul cel mai amuzant ├«n acest context este c─â prezen┼úa unui ├«nalt prelat la dezbaterile din comisie au avut un efect inhibitoriu asupra celor care au o asemenea viziune. Au votat cum au ┼čtiut ei mai bine. ┼×i-au mu┼čcat buzele ori ┼či-au ├«nghi┼úit vorbele, dar argumente ├«mpotriva orei de religie nu am auzit. Cei mai progresi┼čti s-au mul┼úumit doar s─â spun─â c─â nu li se pare ├«n regul─â ceea ce se petrece la ora de religie. M─â ├«ntreb de ce convingerile antireligioase, altfel extrem de bine conturate, n-au mai g─âsit voci s─â se fac─â auzite. Exist─â varianta unei convingeri slabe. Dar nu cred c─â se aplic─â, pentru c─â oamenii despre care vorbesc au t─âria opiniunilor lor. Atunci r─âm├«ne ca explica┼úie varianta, plauzibil─â pentru un politician, a inhibi┼úiei electorale. Vrei s─â mai c├«┼čtigi alegeri ┼či nu vrei, ├«n nici un caz, s─â ai Biserica ├«mpotriv─â-┼úi. Poate c─â printre colegii mei deputa┼úi care, nefiind vreun prea sf├«nt p─ârinte pe-aproape, m─ârturisesc ├«n gura mare voltairismul, s├«nt ┼či dintre cei care pun amendamente an de an la Legea Bugetului prin care cer bani publici pentru biserici ├«n colegiile lor. Poate... 
 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.