Gesturi tandre pentru ceilalți

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Fascinații profesorale jpeg

Pentru că am făcut interviul cu elevii, m-am simțit apoi dator să fac unul și cu profesorii, pentru a vedea cum se raportează ei la contextul pe care îl trăim. În linii mari le-am adresat aceleași întrebări, ușor adaptate. Fără să le comentez astăzi, redau cîteva răspunsuri la prima întrebare. Am ales profesori din diferite părți ale țării, atît de gimnaziu, cît și de liceu, ba chiar o profesoară care predă în diaspora. Unii au preferat să răspundă anonim, alții și-au asumat identitatea.

Ce a rămas la fel și ce s-a schimbat pentru tine?

Monica Halaszi, Bistrița, gimnaziu și liceu: Au rămas la fel responsabilitatea, care e intrinsecă profesiei pe care mi-am ales-o, și bucuria de a lucra cu tinerii. Îmi vine să spun că nimic nu s-a schimbat, dar nu, nu e așa. De exemplu, îmi pun mai des întrebarea cum pot dezvolta competența X la elevii mei într-o manieră simplă, dar fascinantă.

Maria Pleșa, Luxemburg, prof. dr., primar și gimnaziu: Am muncit mult mai mult, atît pentru pregătirea cursurilor, cît și pentru evaluarea activității elevilor. Mijloacele online pot fi utilizate cu succes, putem să obținem rezultate bune și prin intermediul acestora. Ideea este că în orice activitate nouă trebuie să avem încredere că putem construi ceva. Acesta a fost principiul pe care l-am transmis de la început părinților și elevilor. Al doilea principiu important în această perioadă a fost să-i asigur pe elevi și pe părinți de sprijinul meu, de disponibilitatea totală pentru a crea și acasă un climat favorabil învățării. […]  În mod cert, ceea ce ne lipsește este prezența fizică prin care mai reușeam să facem un gest de încurajare, să propunem un joc de socializare, să-i privim în ochii curioși atunci cînd îi mai alintăm.           

Dana Anghelescu, Iași, liceu: Rolul de profesor a rămas același, doar că acum sînt cu motoarele turate. Ceea ce faceam în mod natural în clasă, acum s-a mutat în online. Culmea e că online-ul a devenit și el natural. Dacă înainte ni se cerea spectacol tehnologic la ore, acum spectaculosul a devenit piece of cake. S-a schimbat poate viziunea unora asupra modului de a face educație. Pentru mine nu a fost foarte greu să mă adaptez, dar am dublat efortul în sensul că a trebuit să concep materiale și să le postez pe diferite platforme, să verific mereu ce au lucrat copiii, să mă reinventez zilnic.       

Anca Trif, Cluj-Napoca, gimnaziu și liceu: A rămas neschimbat dragul de a preda. În rest, s-a schimbat cam totul: activitatea se desfășoară altfel, petrec mult mai mult timp pregătindu-mi orele, nu mai există interacțiunea directă cu elevii și asta îmi lipsește foarte tare.

Laszlo Alexandru, prof. dr., Cluj-Napoca, liceu: Pentru mine, ca profesor, este esențială comunicarea cu elevii, în mod direct și onest, iar conținuturile științifice transmise trebuie să se sprijine pe o temelie afectivă reciprocă. Aceste lucruri nu s-au schimbat, de la începutul exersării meseriei mele pînă azi. În ultimul deceniu s-a adăugat componenta tehnică la activitatea tradițională: țin legătura cu elevii pe Facebook, am constituit chiar grupuri separate, la clasele unde am fost/sînt diriginte, pentru o comunicare mai eficientă, ne transmitem mesaje urgente pe WhatsApp, sintetizăm cîte o lecție mai importantă în Power Point (ba chiar le cer lor, în ultimul an de liceu, să elaboreze PPT-uri însoțite de prezentări libere, în limba italiană, despre istoria literaturii italiene). Pentru pregătirea olimpiadelor școlare și a bacalaureatului exersăm pe filme și scurte clipuri în limba străină studiată, preluate de pe site-uri educative. Aceste ultime aspecte tehnice ar fi fost de neimaginat acum 30 de ani, la începutul carierei mele, cînd aveam un singur volum de Dante (reminiscență a studiilor universitare) și le scriam elevilor pe tablă, cu creta, versurile pe care urma să le studiem în clasă – fiindcă nu exista nici măcar un fotocopiator.

Titiana Zlătior, prof. dr., Cluj-Napoca, liceu: Au rămas, în primul rînd, cîteva constante, precum competența pe care orice profesor își construiește demersul, cunoștințele de specialitate, metodice și didactice; fără a deține controlul în acest plan, cu sau fără computer, nu putem învăța pe nimeni nimic. A mai rămas și dorința aceea pe care profesorul o are de a împărtăși mereu ceea ce știe cu ceilalți, nevoia de a comunica paideutic. În ceea ce mă privește, este esențială această comunicare.

Cristina Popescu, Cluj-Napoca, gimnaziu și liceu: La fel au rămas cunoștințele mele științifice, cele de specialitate și cele de psihopedagogie, metodele de predare, obiceiurile și deprinderile zilnice pe care mi le-am exersat frecvent, corectînd ceea ce îmi mai rămăsese restant și concepînd chiar fișe de lucru cu exerciții amuzante, prin care am încercat să-i ajut pe elevi să treacă mai ușor prin această perioadă complicată.

Luciana Andronic, Cluj-Napoca, liceu: Au rămas la fel: programa, clasele, pasiunea mea didactică, dar s-au schimbat: abordarea, mijloacele de comunicare, iar munca didactică s-a triplat.

Roxana Cotruș, prof. dr., Tîrgu Mureș, gimnaziu: La început, experiența a fost ca o săritură cu parapanta: pe de-o parte, panică, senzație de sufocare, pe de alta, eliberare, oportunitatea de a-mi trage sufletul, întrucît anul școlar anterior și cel în curs fuseseră un carusel plin cu de toate.  Acum, însă, am început să visez că mă pregătesc să merg la școală, iar cînd sînt pe punctul de a ieși din casă, o voce neidentificabilă îmi amintește că se prelungește starea de urgență. Așadar, au rămas la fel dorul de elevi, de ore, apetitul pentru organizarea activităților didactice. Schimbarea majoră s-a petrecut la nivelul interacțiunii; chiar dacă am mutat orele propriu-zise în online, chiar dacă ne vedem/auzim/citim tot de atîtea ori precum am face-o la școală, îmi lipsește interacțiunea „tradițională”.

S.D., București, gimnaziu: O să încep cu schimbarea. Nu îi mai „simt” pe copii. Cînd sînt alături, este un flux energetic benefic pentru ei, dar și pentru mine ca profesor. Chiar dacă ne vedem uneori pe Skype, sînt doar chipuri, nu văd mîini emoționate, gesturi tandre pentru ceilalți („Uite un pix bun!”), nu ne auzim bine, întîrziem răspunsuri, sîntem mai puțin veseli. Ca să nu mai spun de situația în care corectăm lucrări sau dăm explicații scrise. Nu mai lucrăm împreună, doar individual, ceea ce este bine pentru consolidarea cunoștințelor fiecăruia, dar pierdem afectiv. S-au schimbat strategiile de învățare, pentru că ai nevoie de un suport pregătit anterior ca să nu pierzi timpul (exemple, texte puse în format electronic, fiindcă dispar tabla și creta) și totul durează cel puțin dublu. Feedback-ul de la elevi este incert, pentru că nu ai cum să observi ce fac singuri acasă (se uită în caiet, au scris sau nu). Altfel spus, nu știi dacă au învățat cu adevărat și este pentru profesor foarte frustrant.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.