Gesturi tandre pentru ceilalți (2)

27 aprilie 2020
Fascinații profesorale jpeg

Pentru că răspunsurile sînt destul de ample și aș vrea să prind cît mai mult din ele, trec direct la întrebările adresate colegilor profesori. Deși tot va trebui să vă cer îngăduința unui al treilea episod.

Ce superputeri mi-am descoperit în această perioadă?

Monica Halaszi, Bistrița: Prima e superputerea de tip GPS: am descoperit că-mi pot „reconfigura traseul” destul de repede, că semnalele pe care le transmit ajung relativ ușor la cei cărora li se adresează și că, la rîndul meu, recepționez semnalele necesare. A doua e superputerea de a urmări un serial TV. Știu, nu ține de școală, dar e superputerea mea.

Maria Pleșa, Luxemburg: Puterea de a fi autonom, de a stăpîni incertitudinile și provocările unor schimbări în scurt timp și într-o țară străină, dar cu mecanisme sociale foarte bine organizate.           

Dana Anghelescu, Iași: Nu credeam că pot să fiu multitasking – deși eram. Acum sînt un soi de cavaler Jedi. Sînt cînd pe Microsoft Teams, cînd în conferință pe Zoom, cînd pe Skype sau Wtsp.

Anca Trif, Cluj-Napoca: Am învățat deja să lucrez pe două platforme, dar, și mai important, cumva cumva reușesc să îmi fac timp să pregătesc orele, să corectez toate temele copiilor, să mă ocup de fetițele mele, să gătesc și să fac sport în doar 24 de ore.

Laszlo Alexandru, prof. dr., Cluj-Napoca: N-am avut nevoie de superputeri: înainte citeam, scriam, traduceam cărți (activități prin excelență solitare) și mergeam la catedră. În ultimele săptămîni n-am mai mers.

Titiana Zlătior, prof. dr., Cluj-Napoca: Am descoperit că predarea e mai ușoară cînd ești stăpînul acestei tehnici; ai la îndemînă toate resursele, atît culturale, dat fiind că ești în spațiul propriei biblioteci, cît și materiale: filme, documentare, fotografii, teste etc., un instrumentar bogat pentru a concepe lecția.           

Cristina Popescu, Cluj-Napoca: Am deprins încrederea că și pentru un profesor „de școală veche”, format în fermecătorul perimetru al „tablei și al cretei”, este posibilă readaptarea – am învățat să dau la o parte prejudecăți și inhibiții.

Luciana Andronic, Cluj-Napoca: Să aduni o clasă întreagă în mediul online, apoi să-i convingi să muncească pentru evoluția lor, nu pentru note – un deziderat greu de implementat în alte condiții. Superputerea vine din adaptarea la nou.

Roxana Cotruș, prof. dr., Tîrgu Mureș: Am dobîndit superputerile unui soi de telepat desăvîrșit, ale cărui obiective sînt mediate de tehnologie. În sensul acesta, realizarea mea supremă a fost să-mi pot eficientiza activitățile în online, mai cu seamă pe acelea de evaluare.

S. D., București: Niciodată n-am crezut în superputeri. Tuturor ne este necesară ceva smerenie pentru a fi cu adevărat umani și cred că ar trebui să fie principala lecție a acestei pandemii. Sîntem atît de fragili, oricîtă putere, bogăție sau înțelepciune am aduna într-o viață. Pînă la urmă, „deșertăciunea deșertăciunilor, toate sînt deșertăciune!”. N-am descoperit nimic extraordinar despre mine. Am învățat de multă vreme să mă bucur de lucrurile mărunte, să mă adaptez la situații neplăcute și să prețuiesc viața.

Cum se văd elevii acum, față de cum păreau înainte?

Monica Halaszi, Bistrița: Elevii se văd pe bucățele, în ferestrele Zoom-ului, și am constatat că nu-i mai privesc deloc ca pe o clasă, să zicem a XI-a B, ci ca pe individualități. Se văd… bine. Am constatat că le pasă mai mult de școală decît aș fi crezut vreodată.    

Maria Pleșa, Luxemburg: Observ pe zi ce trece că multor elevi le lipsește comunitatea școlară.

Dana Anghelescu, Iași: Elevii sînt faini. Am descoperit copii atît de activi! A dispărut zidul timidității unora. Le place și vor să mențină contactul cu noi. De multe ori vrei să iei o pauză, dar nu te lasă ei. Am realizat că poți să faci lucruri frumoase fără a fi față în față, fizic.

Anca Trif, Cluj-Napoca: Aici nu s-a schimbat mai nimic. Cei care erau serioși și interesați sînt la fel și acum: predau temele la timp, sînt interesați de feedback, așteaptă următoarea temă și le este frică să nu fi pierdut din vedere ceva, vreun exercițiu sau deadline. Ceilalți găsesc și acum modalități să se eschiveze, de la faptul că nu au acces la Internet pînă la lipsa notificărilor pe platforma folosită. 

Laszlo Alexandru, prof. dr., Cluj-Napoca: În afară de tinerețea lor spontană, care a rămas neschimbată – iar acest spectacol constituie privilegiul exclusiv al unui profesor –, elevii de-acum, fiind în sintonie cu societatea, au devenit mai dinamici. An de an, pretențiile față de ei cresc, nivelul de competențe e tot mai diversificat și orice stagnare ar echivala cu un eșec. Ei fac față (sau nu) presiunii progresive, printr-o mai mare frenezie și o sporită atenție distributivă. Însă corolarul expansiunii rapide îl reprezintă superficialitatea și riscul de cabotinism.

Titiana Zlătior, prof. dr., Cluj-Napoca: Elevii sînt mai abili în a comunica astfel decît profesorul. Sînt rapizi și orientați bine în aria informațiilor, au atenție distributivă, comunică dezinvolți, adică nu au prea multe inhibiții.

Cristina Popescu, Cluj-Napoca: M-a uluit punctualitatea lor în a-mi fi trimis de data aceasta toți, dar toți, temele la timp… m-a bucurat mai ales faptul că mulți s-au maturizat și apreciază altfel sensul școlii în viața lor.

Luciana Andronic, Cluj-Napoca: Sînt lucruri etern umane: tipologiile nu se schimbă, odată cu schimbarea abordării sau a modalității de comunicare. Tipul tocilarului predă temele la termen, cel ignorant se scuză. Oportuniștii așteaptă postările colegilor ca să forwardeze.

Roxana Cotruș, prof. dr., Tîrgu Mureș: Mai conștienți de realitatea înconjurătoare. Dacă în primă instanță fuseseră în extaz la gîndul că vor fi suspendate cursurile, acum îi văd ceva mai nostalgici.

S. D., București: Elevii nu prea se văd. Nu s-au schimbat, că doar sînt copii, descoperă lumea cu bucurie, nu dimensionează condiția umană și sînt puțin înciudați că nu pot ieși afară cînd e așa frumos. În rest, viața lor era în bună măsură în zona virtuală, așa că relațiile lor nu s-au modificat esențial.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.