Germania înainte de alegeri

Publicat în Dilema Veche nr. 702 din 3-9 august 2017
Germania înainte de alegeri jpeg

● Numărul imigranţilor şi al persoanelor cu fundal imigraţionist de pe teritoriul Germaniei a depăşit 18,5 milioane, se arată în cel mai recent raport al Biroului Federal de Statistică. E o creştere de peste 8% faţă de anul precedent. Peste 22% din populaţia Germaniei e originară din alte state. Europa rămîne principala zonă de provenienţă a imigranţilor. Însă, în ultimii cinci ani, numărul celor care provin din alte regiuni a crescut semnificativ. Peste 2,3 milioane de oameni provin din Orientul Apropiat şi Mijlociu – o creştere cu 51% faţă de anul 2011. Turcia e în continuare principala ţară de origine, chiar dacă, procentual, numărul celor care provin din acest stat a scăzut în ultimii ani. Majoritatea germanilor cu background imigraţionist sînt cetăţeni germani încă de la naştere.

● Raportul Biroului Federal de Statistică prezintă şi cifre comparative cu privire la educaţie. În grupa de vîrstă 25-35 de ani, numărul celor care nu au încheiat studiile primare este mult mai mare în rîndul imigranţilor. Pe de altă parte, în aceeaşi categorie de vîrstă, numărul celor care au obţinut bacalaureatul (37%) sau o diplomă universitară (27%) este cam acelaşi – nu există aici diferenţe între imigranţi şi populaţia locală.

● În Germania, spre deosebire de alte state din Europa, imigraţia şi politicile de integrare a refugiaţilor nu sînt o temă centrală în confruntarea electorală. De fapt, liderii principalelor partide se străduiesc să nu polarizeze electoratul pornind de la o temă foarte sensibilă. Atît în cadrul dezbaterilor electorale, cît şi în materialele de campanie, ei se străduiesc să explice, raţional, ce e de făcut. Şi, dacă astă-primăvară CDU părea că va intra în campania electorală cu un discurs radical anti-imigraţionist, acum, cu două luni înaintea alegerilor, liderii par să-şi aleagă cu foarte mare grijă cuvintele. Vorbesc despre controale la frontieră, despre verificări suplimentare ale cererilor de azil, chiar despre expulzări – dar fără să contrazică, fundamental, argumentul Angelei Merkel că economia Germaniei are nevoie de imigranţi.

● Şi liderii SPD, şi liderii CDU/CSU ştiu că principalul beneficiar al unei campanii electorale total confiscate de tema imigraţiei ar fi Alternative für Deut­schland (AfD). Acest partid de dreapta şi-a cîştigat electoratul tocmai printr-un discurs orientat împotriva „străinilor“ şi împotriva politicii de ospitalitate a Angelei Merkel. Chiar dacă la alegerile locale a reuşit să obţină cîteva succese remarcabile, e puţin probabil că va cîştiga la alegerile din toamnă un număr semnificativ de mandate în Bundestag.

● Ce poate face Germania pentru a menţine un control asupra numărului de imigranţi pe care îi primeşte? Poate părea paradoxal, dar prima măsură ar fi adoptarea unor proceduri simplificate de rezolvare a solicitărilor de azil. Cu cît verificările sînt mai amănunţite, cu cît procedurile sînt mai lente, cu atît numărul de persoane cu statut incert e mai mare. Aceşti oameni nu pot fi nici acceptaţi ca azilanţi, nici respinşi – ei vor îngroşa doar rîndurile celor de care statul trebuie să aibă grijă, pe o durată nedeterminată. Propunerea CDU/CSU e tocmai un set de proceduri simplificate: într-o primă fază, sînt eliminaţi solicitanţii care au minţit cu privire la identitatea lor şi cei care au legături cu medii jihadiste. Ce se va întîmpla cu solicitanţii respinşi? Pe de o parte, notează Spiegel citînd documente oficiale de campanie ale CDU, sînt preconizate reduceri ale ajutoarelor de dezvoltare economică pentru statele care refuză să-i reprimească pe solicitanţii de azil respinşi de Germania. Pe de altă parte, noi acorduri, mai ales cu statele africane, după modelul acordului Germania-Turcia.

● Aşa cum arată (pînă) acum, campania electorală din Germania pare mai degrabă o dezbatere cordială decît o confruntare înverşunată. Scopul e căutarea consensului – cu privire la rolul Germaniei în Europa, la economie, la tranziţia societăţii şi la imigranţi –, nu eliminarea adversarilor. Spectacolul lipseşte, deocamdată. O fi un semn de normalitate?

Foto: wikimedia commons

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.