Germania – din nou „bolnavul Europei”?

Hans-Werner SINN
Publicat în Dilema Veche nr. 976 din 22 decembrie – 28 decembrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Puteți să spuneți ce vreți despre președintele rus Vladimir Putin, dar războiul său împotriva Ucrainei a deschis ochii Europei în privința unor adevăruri care au fost multă vreme subestimate. Unul dintre ele e că neglijarea securității militare reprezintă un pericol, chiar și după mai bine de 70 de ani de relativă pace pe continent. Un alt adevăr e că „visul verde” al economiilor moderne, bazat exclusiv pe energii regenerabile, rămîne inaccesibil – și că accesul la surse de energie ieftină rămîne esențial.

Dacă primul adevăr a devenit în mod clar vizibil, de îndată ce trupele rusești au intrat în Ucraina pe 24 februarie, al doilea a pătruns treptat în conștiința publică. De fapt, mulți au cerut un embargo asupra importurilor europene de gaz rusesc, argumentînd că acesta nu numai că ar submina capacitatea Rusiei de a purta un război, dar ar accelera și tranziția către o „Nirvana verde” – cu un cost minim pentru PIB-ul european.

Un studiu recent [al Halle Institute for Economic Research] expune caracterul fantast al acestui argument. Dacă aprovizionarea cu gaz rusesc e întreruptă, Germania nu va mai putea produce 300 dintre bunurile ei a căror fabricație necesită cantități mari de gaze. Bineînțeles, studiul menționează că aceste produse pot fi înlocuite prin importuri. Dar această evaluare nu ia în calcul scăderea calității vieții care ar rezulta din faptul că Germania va plăti prețuri mult mai mari pentru aceste bunuri – pierderi care se vor repercuta asupra întregii economii.

Datorită efectului termenilor de schimb, prosperitatea consumatorilor de gaz și de bunuri a căror fabricație necesită gaz va scădea, pe măsură ce prețul acestor produse – acum, importate – va crește. Iar efectele unui embargo pe gaz asupra PIB-lui european par minime din simplul motiv că această creștere a prețului nu e inclusă în definiția PIB-ului real.

În plus, nu doar consumatorii direcți ai acestor 300 de produse vor fi afectați. Dacă, bunăoară, metanolul și amoniacul, care stau la baza producției de îngrășăminte și a multor altor produse chimice, vor trebui importate din SUA, în loc să fie produse local, industriile downstream și complementare producătoare de valoare adăugată din Germania și-ar putea pierde competitivitatea. Pînă cînd nu se va găsi un nou echilibru, ar putea fi afectate un număr mare de locuri de muncă. Nu e de mirare că BASF, cea mai mare companie chimică din lume, a decis să investească pînă la zece miliarde de euro în construcția unei noi fabrici în China.

Înlocuirea combustibililor fosili cu resurse regenerabile nu e soluția pe care mulți și-o imaginează. Combustibilii meteo-dependenți, precum vîntul sau energia solară, sînt prea imprevizibili pentru a alimenta în mod fiabil economiile moderne. Asta înseamnă că sursele de energie „ajustabile” – cărbune, gaz și energie nucleară – rămîn esențiale pentru a compensa această volatilitate, printr-o fluctuație inversă în raport cu energia eoliană și solară. În cazul unei „acalmii totale”, cînd vîntul nu suflă și soarele nu strălucește, sursele ajustabile vor trebui să acopere singure întregul necesar de energie.

Utilizarea electrocasnicelor și adoptarea electricității (în locul gazului) ca sursă de energie pentru transport și încălzire acutizează această problemă, generînd o cerere de electricitate chiar și mai mare, care necesită ca numărul centralelor producătoare de energie ajustabilă să crească proporțional. Pentru Germania, care vrea să renunțe la cărbune și la energia nucleară, asta înseamnă centrale electrice pe bază de gaz. Dar cum resursele de gaz sînt tot mai limitate, trebuie găsită o altă soluție.

S-ar putea argumenta că la asta folosesc, în fond, bateriile: acumulează energie, cînd aceasta e disponibilă, și o păstrează pînă cînd e nevoie de ea. Dar, chiar dacă acumulatorii autovehiculelor electrice, să spunem, vor fi într-o bună zi capabili să compenseze fluctuațiile pe termen scurt din rețeaua de energie, sîntem încă departe de a fi ajuns acolo. Și chiar dacă am dispune de o tehnologie a acumulatorilor mai avansată, o zi sau două fără vînt sau lumină solară ar pune transportul electric pe butuci. Mașinile electrice agravează problema amortizării fluctuației sezoniere. Cît va mai dura pînă cînd vom avea acumulatori capabili să facă față fluctuațiilor sezoniere ale energie verzi, stocînd suficientă electricitate – generată de soarele estival și de furtunile toamnei – pentru a alimenta nu doar autovehiculele noastre, dar întreaga economie, în timpul iernii?

Un viitor mai realist – chiar dacă îndepărtat – s-ar baza pe uzine electrice alimentate cu hidrogen, pentru a compensa sincopele energiei solare sau eoliene. Dar pentru ca hidrogenul să poată fi produs economic, instalațiile de electroliză vor avea nevoie de o sursă stabilă și constantă de curent electric, adică de exact ceea ce ar trebui să furnizeze ele însele. Pentru această dilemă nu există încă o soluție.

Războiul din Ucraina a scos la iveală cu brutalitate neajunsurile tranziției la energia verde, impunînd unor țări ca Germania un experiment energetic în timp real. Pentru moment, aceste țări sînt nevoite să se aprovizioneze cu gaz natural lichefiat la un preț foarte mare, să importe sau să extragă mai mult gaz natural din propriile zăcăminte și să se bazeze pe energia nucleară produsă local sau importată.

Cu douăzeci de ani în urmă, Germania era numită „bolnavul Europei”, din cauza ratei ridicate a șomajului, a cererii slabe pe plan intern și a creșterii lente a PIB-ului. Astăzi, țara pare să fi contractat o altă boală – de data aceasta, din cauza unei politici energetice cu ambiții nerealiste. Recuperarea va fi dureroasă.

Hans-Werner Sinn, profesor emerit de Economie la Universitatea din München și fost președinte al Institutului de Cercetare Economică „Ifo”, e membru al consiliului consultativ al ministrului german al Economiei. E autorul, printre altele, al volumului The Green Paradox: A Supply-Side Approach to Global Warming (MIT Press, 2012).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
La ce distanță față de proprietatea vecină poți planta un copac. Când pot fi puși arborii chiar pe hotar
Copacii și gardurile vii plantate la limita dintre proprietăți stârnesc dispute aprige între vecini, iar de multe ori se ajunge în justiție pentru tranșarea lor.
image
Orașele cu cele mai mari salarii și domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Valorile sunt corelate cu numărul de joburi disponibile în aceste orașe, însă depind și de distribuția candidaților pe niveluri de experiență.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.