Gaze și otrăvuri
Alexei Navalnîi e una dintre figurile marcante ale Opoziției în Rusia lui Vladimir Putin. Organizația sa dezvăluie, periodic, afacerile dubioase ale oligarhilor care susțin Puterea de la Moscova. Periodic, Navalnîi promovează proteste împotriva autorităților la care participă, în ciuda represaliilor, mii, zeci de mii de oameni. E „omul de care Putin se teme cel mai mult“, după cum l-a descris Washington Times. Anul trecut a avut nevoie de spitalizare după ce a suferit o reacție alergică acută, „inexplicabilă”, în arestul poliției, după ce fusese reținut pentru că participase la un protest. Acum e în comă, internat într-un spital din Berlin, fiind otrăvit cu o substanță neurotoxică folosită deja de ruși în asasinarea altor adversari ai Puterii. Tentativa de asasinat împotriva lui Navalnîi aduce din nou în discuție relațiile dintre Rusia și Europa, dintre Rusia și Germania, în mod special. Pentru că, în ciuda derapajelor politice ale Kremlinului, Germania rămîne cel mai important partener economic european al Rusiei. E ușor de înțeles cum s-a ajuns aici. Mult mai complicată e ieșirea din impas.
Cam 40% din consumul energetic al Uniunii Europene e asigurat de gaze naturale rusești. O mare parte din cantitatea necesară ajunge prin conducte care traversează Ucraina. Cele două conducte, Nord Stream 1 (operațională) și Nord Stream 2 (în curs de construire), permit Rusiei să exporte gaz direct în Germania, evitînd ruta terestră ucraineană.
Drumul direct înseamnă preț mai mic și profit mai mare. Eforturile Bruxelles-ului de a reglementa proiectul, susținute de Franța, au condus la un compromis în ceea ce privește tarifele și modul de operare a conductei. Cel mai înverșunat adversar al proiectului este, cum era de așteptat, Ucraina. În momentul în care și a doua conductă va deveni funcțională, gazoductul care traversează Ucraina va deveni inutil, privînd această țară atît de venituri importante, cît și de o pîrghie în relația cu Uniunea Europeană. Și Statele Unite s-au opus, ba chiar au încercat, în repetate rînduri, să compromită proiectul, susținînd că e riscant, căci amplifică dependența energetică a Europei de Rusia. Prețul mai ieftin pentru gaze presupune costuri politice – unele, necunoscute.
Poziția Germaniei a fost mereu ambiguă. Berlinul a evitat, interesat, să răspundă acestor reproșuri și să ia în calcul costurile politice. Pentru Germania, Nord Stream e un proiect de infrastructură, o afacere în domeniul energiei, o investiție… Argumentul oportunității economice nu a fost însoțit și de o reflecție asupra eventualelor costuri politice. Ca și cum gazul ar fi un bun oarecare, nu o resursă strategică. Și ca și cum Rusia ar fi un partener economic ca oricare altul, nu un stat situat într-o tabără diferită, ca să nu spunem adversă, față de lumea liberă, occidentală. Ca și cum Putin ar fi un lider cinstit și legitim, nu un șef de stat autoritar, care își elimină violent adversarii…
Acum, că s-a stabilit, fără urmă de dubiu, că Navalnîi a fost otrăvit, Germania e nevoită să reacționeze. A și făcut-o, prin vocea ministrului de Externe Heiko Maas. El a cerut Rusiei să se implice în ancheta otrăvirii lui Navalnîi și chiar a amenințat cu sancțiuni. „Sper că rușii nu ne vor obliga să ne schimbăm atitudinea în legătură cu Nord Stream 2”, a spus Maas. Germania e într-o poziție cît se poate de delicată. Căci e puțin probabil ca autoritățile de la Moscova să admită otrăvirea opozantului rus. Și e greu ca Berlinul să oprească acest mega-proiect care acum e aproape finalizat. În construirea gazoductului sînt implicate peste o sută de companii din douăsprezece țări europene, aproximativ jumătate dintre acestea fiind germane.
Numeroși politicieni din CDU și din partidul Verzilor cer demisia fostului cancelar Gerhard Schröder (SPD) din funcția ocupată în cadrul proiectului Nord Stream. Într-adevăr, implicarea unui fost politician de top în această afacere complică și mai mult lucrurile. La scurt timp după încheierea mandatului de cancelar federal, Gerhard Schröder a fost angajat în poziția de consilier la Gazprom, iar acum este președintele consiliului de administrație al Nord Stream 2. E, pînă la urmă, o chestiune de integritate: Schröder e un politician încă foarte influent, aflat la vîrful unui proiect gigantic de infrastructură, în slujba intereselor Rusiei.
