Gata cu distracția în clubul de la Vișegrad
Europa pare unită în încercarea de a stăvili invazia rusă în Ucraina. Sancțiunile impuse statului agresor, adică Rusiei, par a fi întrunit consensul – pînă la importul de gaze și de petrol, unde Europa și în special Germania sînt încă vulnerabile. Această blocadă economică nu descurajează Rusia să continue războiul, dar măcar o privează de mijloacele financiare necesare pentru a-l întreține. Și, chiar dacă nu există un consens european în această privință, există state europene care sprijină logistic și militar armata ucraineană. Ungaria iese în evidență prin refuzul de a condamna agresiunea rusă și de a participa la eforturile comune de disuadare. Prin poziția pro-rusă, Viktor Orbán face notă discordantă chiar și în interiorul grupului de la Vișegrad. La sfîrșitul lunii trecute, reuniunea acestui mic club conservator central-european programată la Budapesta a fost suspendată după ce Polonia și Cehia au contramandat participarea. Ruptura dintre Polonia și Ungaria e evidentă: în vreme ce Guvernul de la Varșovia e cel mai vocal apărător al Ucrainei în plan european, Viktor Orbán e gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc, exact cum a solicitat Vladimir Putin.
La Bruxelles, ambele state se acoperă reciproc. Acesta e și motivul pentru care procedurile de infringement împotriva celor două țări privind încălcarea statului de drept sînt blocate. E o alianță de conjunctură la care s-au aliat și cele două state vecine, Cehia și Slovacia. O redută conservatoare în mijlocul Europei care s-a conturat pentru prima dată ca un răspuns la criza refugiaților, acum cîțiva ani. Cît va mai rezista?
La Varșovia, președintele Andrzej Duda a declarat într-un interviu că poate înțelege dorința lui Orbán de a se baza, în continuare, pe energie ieftină din Rusia. „Dar acum, în fața a sute de mii de victime din Ucraina și a bombardamentelor unor zone civile, îmi este greu să accept atitudinea”. Iar ministrul ceh de Externe a acuzat că, pentru Orbán, „gazul rusesc ieftin e mai important decît sîngele ucrainean”.
Într-adevăr, Vladimir Putin i-a oferit lui Orbán cele mai mici prețuri la gaze din Europa, un împrumut în condiții speciale pentru extinderea unei centralei nucleare și a instalat sediul european al Băncii Internaționale de Investiții a Rusiei la Budapesta. Dar aceste favoruri nu sînt gratuite. În schimbul avantajelor economice care decurg din acest parteneriat, Viktor Orbán îi oferă lui Vladimir Putin un sprijin politic consistent. Ungaria e acum cel mai important aliat european al Rusiei în plan european. Orbán însuși s-a transformat într-o portavoce a lui Vladimir Putin, iar prestația sa de pînă acum vădește și o oarecare eficiență. Chiar dacă nu se poate impune la nivel diplomatic, prietenul lui Putin poate încetini reacția europeană la agresiunea rusă. De pildă, refuzul său de a permite tranzitul unor convoaie de sprijin militar din Occident către Ucraina pe teritoriul Ungariei reduce opțiunile aliaților și complică organizarea ajutoarelor. Din fericire, Ungaria e singura țară care procedează astfel. Însă pentru Polonia, care vede în agresiunea rusă din Ucraina un risc existențial, atitudinea Guvernului de la Budapesta e revoltătoare. Vocea Varșoviei s-a ascuțit semnificativ după vizita de două zile a lui Joe Biden în țară. SUA s-au poziționat fără echivoc în favoarea Ucrainei. În plus, de la alegerea lui Joe Biden, SUA și-au amplificat prezența internațională, susținînd democrația și a statul de drept. De unde și presiunea, pe Polonia, să se distanțeze de prietenul lui Vladimir Putin și să aprofundeze democrația – un capitol la care Guvernul de la Varșovia are încă unele restanțe.
E puțin probabil că Polonia se va achita de ambele sarcini. Mai ales că între cele două există legături subtile, indestructibile. În numele suveranității, politicienii din această țară au luat decizii care nu corespund standardelor democratice europene: în ceea ce privește Justiția, în ceea ce privește libertatea presei, în ceea ce privește drepturile și libertățile cetățenilor etc. Iar țara are nevoie de veto-ul ungar pentru a nu risca o procedură de infringement la nivel european. La fel cum și Ungaria are nevoie de sprijin de la Varșovia pentru a nu intra în colimatorul Bruxelles-ului. Mă întreb care o fi prioritatea pentru partidul conservator PiS și pentru Guvernul poloezn: lupta împotriva expansiunii ruse sau cea împotriva presupusului „superstat” UE și a birocrației bruxelleze?
