Fukuyama

Publicat în Dilema Veche nr. 120 din 11 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Foarte recent, a ap─ârut ├«n Statele Unite a doua edi┼úie paperback a faimoasei c─âr┼úi Sf├«r┼čitul istoriei ┼či ultimul om, de Francis Fukuyama. Cartea, se ┼čtie, a ap─ârut ├«n 1992, dezvolt├«nd un eseu amplu, intitulat "Sf├«r┼čitul istoriei?", chiar a┼ča, cu semnul ├«ntreb─ârii, publicat de Fukuyama, ├«n vara lui 1989, ├«n revista american─â The National Interest. Pe l├«ng─â roadele bine meritate ale succesului, cartea lui Fukuyama sufer─â ┼či de nedreptatea care vine odat─â cu un asemenea, imens, succes - este cu mult mai citat─â dec├«t este citit─â. ├Än Rom├ónia, mai ales. Aceast─â edi┼úie a c─âr┼úii este interesant─â mai ales pentru c─â se deschide cu o prefa┼ú─â ├«n care autorul reac┼úioneaz─â la criticile adresate, ├«n ultimii 16 ani, viziunii sale. Pe bun─â dreptate, Fukuyama refuz─â s─â r─âspund─â celor care cred c─â aceast─â carte vrea s─â spun─â c─â istoria s-a oprit ┼či nimic nu se mai ├«nt├«mpl─â. Acestor critici, autorul le recomand─â singurul lucru care le poate fi recomandat: pur ┼či simplu s─â citeasc─â cartea. Criticile serioase, cum ar fi cele venite din partea fostului s─âu profesor, Samuel Huntington, ├«ntr-o nu mai pu┼úin celebr─â carte, Ciocnirea civiliza┼úiilor ┼či refacerea ordinii lumii, s├«nt primite ├«n parte. ├Än general, criticile s├«nt sistematizate ├«n patru mari "obstacole" pe care democra┼úia liberal─â le ├«nt├«mpin─â dup─â colapsul comunismului ┼či pentru care Sf├«r┼čitul istoriei... nu ofer─â nici un r─âspuns. - islamul (nu insist, discu┼úia asupra apeten┼úei culturale a arabilor pentru democra┼úia liberal─â este lung─â, veche ┼či de larg─â notorietate); - democratizarea rela┼úiilor interna┼úionale (├«ntr-adev─âr, Sf├«r┼čitul istoriei... vorbe┼čte mai ales despre democra┼úie liberal─â ca model de organizare politic─â intern─â, ├«ns─â - a┼ča cum au sesizat unii critici - victoria integral─â a democra┼úiei liberale, dac─â ar exista, nu este congruent─â cu democratizarea rela┼úiilor interna┼úionale, ceea ce imprim─â analizei o cu totul alt─â direc┼úie ┼či, de aceea, cu totul alte concluzii); - autonomia politicului (├«n unele state ale lumii exist─â institu┼úii capabile s─â absoarb─â democra┼úia ┼či ├«n altele nu, iar cartea nu ofer─â o teorie cuprinz─âtoare a democratiz─ârii, cu at├«t mai mult cu c├«t Fukuyama din 2006 d─â dreptate din nou profesorului Huntington care spune c─â implantarea institu┼úiilor democratice nu produce automat democra┼úie ┼či c─â ┼čansele ca, dup─â implementare, asemenea institu┼úii s─â se dezvolte sau s─â degenereze s├«nt aproape egale, ├«n plus Fukuyama de acum este de acord cu cei care spun pe ┼čleau c─â democra┼úia e posibil─â numai de la un PIB/locuitor de mii de dolari ├«n sus); - consecin┼úele nea┼čteptate ale dezvolt─ârii tehnologiei (capacitatea noastr─â de a manipula genele, controlul asupra genomului uman, jocul cu longevitatea ┼či cu imunitatea au consecin┼úe directe asupra libert─â┼úii ┼či organiz─ârii politice, dar de aceste aspecte autorul s-a ocupat ├«ntr-o carte ap─ârut─â ├«n 2002). ├Änainte de orice, merit─â s─â salut─âm o atitudine intelectual─â. Un autor care ├«┼či reevaluaz─â opera dup─â 16 ani din perspectiva criticilor, f─âr─â s─â spun─â o vorb─â despre laudele entuziaste de care a avut parte, face un gest admirabil de curaj intelectual ┼či moral. Cu at├«t mai mult cu c├«t e vorba despre o carte de succes mondial ┼či autorul ar fi putut savura relaxat gloria, f─âr─â s─â-┼či bat─â capul. Mai exist─â asemenea cazuri ├«n America recent─â. La c├«┼úiva ani dup─â A Theory of Justice, John Rawls a publicat o carte ├«n care a inventariat mai toate criticile aduse, c─ârora le-a r─âspuns decent, punct cu punct. Nu exist─â ceva similar ├«n cultura noastr─â ┼či asta, cred eu, spune ceva, adic─â strig─â ceva despre provincialismul trist ┼či uitat al gloriilor d├«mbovi┼úene. "Sf├«r┼čitul istoriei..." este una din paradigmele de interpretare a lumii, cealalt─â fiind, evident, "Ciocnirea civiliza┼úiilor..." a lui Huntington. Fukuyama crede c─â odat─â cu pr─âbu┼čirea comunismului, democra┼úia liberal─â a "├«nvins" ┼či, nemaiav├«nd un contracandidat pe m─âsur─â, istoria ├«n┼úeleas─â ca o confruntare ├«ntre mari sisteme politice antagonice, ├«ntre filozofii de guvernare opuse, s-a ├«ncheiat. Dimpotriv─â, Huntington crede c─â democra┼úia liberal─â este un produs, ├«n asemenea m─âsur─â determinat de originea sa euro-cre┼čtin─â, ├«nc├«t nu poate fi "implantat" ├«n alte culturi. ├Än viziunea sa, istoria este o continu─â ciocnire ├«ntre civiliza┼úii care m─ârturisesc valori ireductibile. Acum, Fukuyama admite c─â profesorul s─âu are ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â dreptate ┼či anume c─â democra┼úia liberal─â este crea┼úia istoric─â a cre┼čtinismului, dar are pe mai departe rezerve ├«n privin┼úa faptului c─â ea nu poate prinde r─âd─âcini pe alt sol cultural. O valoare oarecare, ap─ârut─â ├«n urma unei evolu┼úii culturale proprii unui anumit spa┼úiu, poate s─â se universalizeze. 11 septembrie 2001 ar fi trebuit s─â fie momentul ├«n care una din cele dou─â teorii s─â prevaleze ┼či cealalt─â s─â piar─â, ucis─â de eroarea dovedit─â. ├Äns─â nu a fost a┼ča. Fukuyami┼čtii au g─âsit ├«n recrudescen┼úa violent─â a terorismului arab dovada c─â victoria democra┼úiei liberale este deplin─â. De vreme ce reac┼úioneaz─â ├«ntr-o asemenea sinuciga┼č─â ┼či disperat─â manier─â, e clar c─â cele mai radicale structuri antidemocratice se simt amenin┼úate de moarte. Dac─â unda democra┼úiei liberale a ajuns s─â ├«i sperie ├«ntr-at├«t de mulahii, imamii sau ayatolahii fundamentali┼čti, atunci democra┼úia liberal─â chiar a ajuns ├«n inima cea mai ferit─â a celui mai ferit col┼ú al celui mai tradi┼úionalist islamism. Avansul ├«n lume al democra┼úiei liberale este ireversibil. Dimpotriv─â, huntingtonienii s-au v─âzut pe deplin confirma┼úi. O civiliza┼úie, cea arab─â, e ├«n r─âzboi deschis cu alt─â civiliza┼úie, cea iudeo-cre┼čtin─â; ce altceva spune mai clar 11 septembrie? Desigur, e prea devreme s─â ne pronun┼ú─âm definitiv, cu certitudine, ├«n privin┼úa uneia sau alteia dintre aceste dou─â paradigme de explicare a ceea ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n lume. S├«nt multe argumente ├«mpotriva lui Fukuyama (cum ar fi recenta "├«nro┼čire" a unui ├«ntreg continent, America de Sud), dar ┼či ├«mpotriva lui Huntington (dac─â r─âzboiul ├«mpotriva terorismului este o form─â a ciocnirii dintre civiliza┼úii, cum se face c─â apar┼úin─âtori ai aceleia┼či civiliza┼úii se situeaz─â ├«n tabere opuse ├«n acest r─âzboi global?). Avem, a┼čadar, o dilem─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.