Frîna îndatorării blochează economia Germaniei

Marcel FRATZSCHER
Publicat în Dilema Veche nr. 1027 din 14 decembrie – 20 decembrie 2023
image

La începutul lunii trecute, Curtea Constituțională a Germaniei a decis că planul Guvernului de a redirecționa fondurile de ajutorare COVID-19 neutilizate pentru combaterea schimbărilor climatice încalcă așa-numita „frînă a îndatorării”. Decizia e nu doar un impediment pentru cancelarul Olaf Scholz, ea ar putea agrava divizarea ideologică din interiorul coaliției de guvernare și submina politica bugetară a țării, periclitînd astfel perspectivele ei economice.

Germania a introdus frîna îndatorării în Constituție în 2009, impunînd limite mult mai rigide decît cele cerute de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene. Frîna interzice în general guvernelor landurilor și celui federal să contracteze noi credite, excepții sînt admise doar în cazuri de extremă urgență. Guvernul federal a invocat o astfel de excepție în anul 2020, pentru a putea aloca peste 200 de miliarde de euro unor fonduri speciale, destinate atenuării impactului economic al pandemiei.

Guvernul lui Scholz a încercat să aplice aceeași procedură de excepție pentru a canaliza 60 de miliarde de euro (1,5% din PIB) din aceste fonduri speciale către subvenții industriale și inițiative legate de climă. Partidul de opoziție CDU (Uniunea Creștin-Democrată) a făcut apel la Curte, ceea ce a blocat planul Guvernului pe motiv că nu îndeplinește „cerințele constituționale pentru un împrumut de urgență”. Ironia e că CDU a fost partidul care a creat, sub conducerea Angelei Merkel, acest fond special.

Decizia e stînjenitoare pentru Guvernul federal, mai ales pentru ministrul de Finanțe Christian Lindner, dar marea problemă e că Guvernul se confruntă acum cu un deficit de 60 de miliarde de euro al programelor și subvențiilor planificate. Fondul german pentru Climă și Transformare (KTF) e aproape epuizat, cu numai 30 de miliarde de euro ca venituri anticipate, provenite în cea mai mare parte din comercializarea certificatelor de emisii. Decizia mai înseamnă și că Guvernul nu-și va putea respecta anumite angajamente, printre care și finanțarea suplimentară de 6,5 miliarde de euro pentru Deutsche Bahn (căile ferate germane), 15 miliarde de euro subvenții pentru complexele industriale Intel și Taiwan Semiconductor Manufacturing Company din Magdeburg și Dresda, 4 miliarde pentru producția de oțel verde sau cele 1,8 miliarde pentru ajutorul domestic de încălzire.

Mai mult, decizia aduce un nou nivel de incertitudine economică, determinînd multe companii să se întrebe pe ce promisiuni mai pot conta. Această situație amenință să submineze creșterea economică într-un moment critic. Germania a fost afectată de criza energetică și de o economie globală încetinită în mai mare măsură decît alte țări industrializate, iar declinul previzibil al investițiilor private ar putea încetini, o dată în plus, transformarea ecologică și digitală a economiei.

Dacă ar exista suficientă voință politică, această problemă ar putea fi lesne rezolvată. Parlamentul (Bundestag) ar putea aproba o suspendare temporară a frînei îndatorării pentru anul 2024, oferind astfel Guvernului flexibilitatea financiară necesară. Dar tocmai aici se află cheia problemei: partidele guvernamentale sînt mai divizate ca niciodată atunci cînd e vorba de politică fiscală și de îndatorare.

În vreme ce Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Scholz a propus reformarea frînei îndatorării și creșterea impozitării celor cu venituri mari și a moștenirilor, Lindner și Partidul Liberal Democrat (FDP) se mîndresc că reprezintă conștiința ordoliberală (varianta germană a liberalismului economic) a țării. Convins că viitorul său politic depinde de menținerea frînei îndatorării și a prudenței bugetare fără creșterea impozitelor, Lindner a anunțat deja planuri pentru măsuri de austeritate și mai severe. Între timp, o parte considerabilă din SPD, împreună cu Verzii (Bündnis 90 / Die Grünen) – al treilea membru al coaliției – sînt nerăbdători să implementeze propriile programe ambițioase (și costisitoare). Ceea ce îl pune pe Scholz în poziția ingrată de a trebui să împace două strategii fiscale aparent contradictorii.

Acest conflict evidențiază neajunsurile frînei îndatorării și natura paradoxală a politicii bugetare germane. Chiar dacă guvernele și miniștrii de Finanțe susțin pro forma frîna îndatorării, ei creează „bugete fantomă” (Schattenhaushalt)pentru a-i eluda contrîngerile, atunci cînd propriile nevoi politice o cer. Ceea ce i-a permis Germaniei să acorde un sprijin financiar imens companiilor naționale în timpul pandemiei și al crizei energetice actuale. În același timp însă, Guvernul menține o politică fiscală structurală restrictivă, ceea ce duce la investiții publice insuficiente și la un declin semnificativ al calității infrastructurii, al educației și al sistemului de sănătate. Într-un cuvînt, frîna îndatorării a slujit ca un pretext convenabil pentru o politică fiscală care favorizează subvențiile corporatiste în detrimentul binelui public.

Adevăratul risc care decurge din decizia Curții Constituționale nu e atît o criză a fondurilor, cît agravarea divizării din interiorul Guvernului și iminența paraliziei politice și economice. Sectorul industrial german, esențial pentru crearea de locuri de muncă bine plătite și pentru stimularea inovației, nu s-a grăbit să adopte revoluțiile digitale și ecologice. Pentru a recupera, guvernul trebuie să investească urgent în infrastructură, în cercetare fundamentală și în educație.

Acutizînd impasul politic, decizia Curții Constituționale reprezintă un mare risc pentru dezvoltarea socio-economică a Germaniei. Dar, dincolo de consecințele ei pe plan intern, decizia are urmări nefaste și pentru Europa: Guvernul german a folosit verdictul pentru a respinge solicitarea UE a unui buget suplimentar de 100 de miliarde de euro.

Pe parcursul ultimilor doi ani, Scholz a reușit în repetate rînduri să aplaneze diferendele din interiorul coaliției tripartite. Acum însă are în față provocarea cea mai dificilă, potențial decisivă, a mandatului său: elaborarea unei strategii creative și eficiente pentru a ieși din impasul politic și a asigura competitivitatea economică a Germaniei în secolul XXI.

Marcel Fratzscher, fost membru al conducerii executive a Băncii Centrale Europene, e președintele think-tank-ului DIW Berlin și profesor de Macroeconomie și Finanțe la Universitatea Humboldt din Berlin.

Copyright: Project Syndicate, 2023

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.