Francofonia la noi

Publicat în Dilema Veche nr. 106 din 2 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La sf├«r┼čitul lui septembrie, va avea loc la Bucure┼čti reuniunea ┼čefilor de state ┼či guverne din Organiza┼úia Interna┼úional─â a Francofoniei (OIF). 63 de delega┼úii na┼úionale la cel mai ├«nalt nivel se vor ├«nt├«lni la Bucure┼čti pentru a discuta soarta francofoniei ├«n lume. Va fi nu numai cea mai important─â reuniune interna┼úional─â organizat─â vreodat─â ├«n Rom├ónia, ci ┼či un prilej ca rom├ónii s─â afle ceva mai multe lucruri despre aceast─â organiza┼úie, pentru c─â o asemenea suit─â de lideri politici va fi, cu siguran┼ú─â, ├«nso┼úit─â de un alai mediatic pe m─âsur─â. Organiza┼úia grupeaz─â, eterogen, cam o treime din ┼ú─ârile lumii. Aceste ┼ú─âri au un singur lucru ├«n comun: limba ┼či cultura francez─â s├«nt o determina┼úie important─â a profilului lor cultural. Altfel, s├«nt ┼ú─âri cu probleme at├«t de diverse ┼či cu interese at├«t de deosebite, ├«nc├«t e greu de crezut c─â s-ar fi putut aduna vreodat─â laolalt─â ├«n afara cadrului universal al ONU. Tocmai de aceea, OIF nu are consisten┼ú─â pe nici una dintre axele care, ├«n mod obi┼čnuit, adun─â o organiza┼úie interna┼úional─â: nici geo-politic─â, nici economic─â, nici strategic─â. De ani buni, OIF ├«┼či caut─â substan┼úa. Dincolo de promovarea limbii franceze ┼či a diversit─â┼úii culturii francofone, OIF are ceva programe economice, destinate mai ales ┼ú─ârilor sudice, africane, dar ┼či asiatice. ├Äns─â aceste programe s├«nt superficiale, lipsite de impact real. OIF dezvolt─â ┼či programe de promovare a drepturilor omului - cultura francez─â nu a fost chiar nesemnificativ─â ├«n elaborarea noii "religii mondiale", teoria drepturilor ┼či libert─â┼úilor fundamentale ale omului. Dar ┼či aceste programe s├«nt firave, ca s─â folosesc o traducere brut─â a unei ┼čtiute expresii engleze┼čti, nu fac diferen┼úa. OIF va trebui s─â ├«┼či g─âseasc─â rosturi mai solide ┼či, poate, Sommet-ul de la Bucure┼čti va fi un pas ├«n direc┼úia aceasta. ├Än Rom├ónia, mi┼čcarea francofon─â ┼či extensia ei institu┼úional─â nu prea s├«nt luate ├«n serios. Par mofturi, capricii intelectuale, realit─â┼úi f─âr─â relevan┼ú─â imediat─â. Exist─â ├«ns─â suficient─â energie ┼či pentru critic─â, chiar pentru contestare. Sistematiz├«nd, cu toate riscurile de rigoare, a┼č spune c─â, la noi, exist─â dou─â curente critice la adresa francofoniei. Primul vine de la transatlanticii convin┼či, de la proamericanii f─âr─â fisur─â: mi┼čcarea francofon─â este o ├«ncercare - se adaug─â "disperat─â", cel mai adesea - a Fran┼úei de a recuceri teritorii culturale pe care le-a pierdut ├«n favoarea anglofoniei, prin evolu┼úie natural─â. Sau, m─âcar, o ├«ncercare de a prezerva ceea ce mai are, ├«n fa┼úa mareei anglofone al c─ârei vector viguros, de neoprit, s├«nt Statele Unite. Pe cale de consecin┼ú─â, ce c─âut─âm noi ├«n acest joc care, oricum, nu are ┼čanse de izb├«nd─â? A doua critic─â vine de la cei care o sus┼úin, de la micul grup de francofili convin┼či: c─â nu face nimic, c─â nu are nici o anvergur─â, c─â nu produce mare lucru. ├Än general, primul grup de critici confund─â francofonia cu Fran┼úa ┼či Fran┼úa cu pre┼čedintele Jacques Chirac, o figur─â politic─â nu prea simpatizat─â la noi, dup─â cum - ar trebui s─â se ┼čtie - nu e prea simpatizat─â nici ├«n Fran┼úa. Cei care frecventeaz─â acest col┼ú de pagin─â, ┼čtiu c─â nu s├«nt un sus┼úin─âtor al dlui Chirac ┼či c─â politica extern─â a Fran┼úei din ultimii 4 ani nu-mi place deloc. Totu┼či francofonia este altceva. Este un spa┼úiu cultural pe care oricine ├«l dispre┼úuie┼čte se acoper─â de ru┼čine ┼či oricine ├«l ignor─â pierde enorm. Spuneau vechii latini c─â oricine ├«nva┼ú─â o limb─â str─âin─â mai dob├«nde┼čte un suflet. Sufletul ├«n plus, pe care ├«l aduce limba francez─â, este unul dintre cele mai frumoase care pot exista. Cu at├«t mai mult, cu c├«t mi┼čcarea francofon─â este fundamentat─â pe principiile multiculturalismului. Francofonia nu impune exclusivitate, dimpotriv─â. Po┼úi fi francofon, dar ┼či anglofon, dar ┼či germanofon, dar ┼či rusofon, dar ┼či hispanofon. S─ân─âtatea intelectual─â const─â ├«n multiplicitatea sufletelor pe care le po┼úi aduna ├«ntr-o via┼ú─â. Mai este un cli┼čeu, "franceza pierde teren ├«n fa┼úa englezei" ┼či, prin extensie, cultura francofon─â pierde teren ├«n fa┼úa culturii anglofone. Dac─â privim lumea ca o ├«nfruntare ├«ntre culturi, ca pe un campionat mondial al culturilor, poate c─â e adev─ârat. Dac─â privim lumea la nivelul "culturii pop", iar─â┼či, poate c─â e adev─ârat. (De┼či nu ar fi r─âu ca o dat─â, c├«nd vorbim englez─â, s─â b─âg─âm de seam─â c├«te cuvinte fran┼úuze┼čti rostim, cu pronun┼úie diferit─â.) ├Äns─â lumea poate fi legitim citit─â ┼či altfel. Babelul nu este un mit ├«ngrozitor, o pedeaps─â, ci ┼čansa imens─â dat─â creativit─â┼úii umane, ocazia minunat─â de a g─âsi toleran┼úa, adic─â nivelul fundamental al umanit─â┼úii, ┼či de a exersa admira┼úia, adic─â palierul cel mai ├«nalt al umanit─â┼úii. Babelul nu este un blestem, ci o binecuv├«ntare. Lumea devine mai agreabil─â dac─â o descoperi ├«ncet, ├«nv─â┼ú├«ndu-i, cu trud─â, limbile. Iar limba francez─â, vehiculul unic c─âtre marea cultur─â francez─â, este de prea mult─â vreme o experien┼ú─â uman─â marcant─â, ca s─â nu capete, ├«n lumea de azi, ┼či o aproximare organiza┼úional─â. Nu cunosc statistici ca s─â m─â pot exprima ├«n termeni sociologici.* Dar ┼čtiu c─â toate persoanele pe care le admir, vorbesc fran┼úuze┼čte (evident, nu acesta a fost criteriul admira┼úiei mele, dar a┼ča s-a ├«nt├«mplat), c─â lectura ├«n francez─â m─â impresioneaz─â ├«ntr-un fel unic (cea mai recent─â experien┼ú─â, Journal d'un inconnu a lui Cocteau, a fost sublim─â) ┼či c─â orice conversa┼úie ├«n francez─â ├«mi d─â o stare de bucurie matur─â ┼či solar─â. Altfel, m─ârturisesc, iubesc la modul suprem America. Dar dincolo de cele dou─â grupuri critice identificate de mine, exist─â ┼či un grup seren, oameni care gust─â nestingheri┼úi deliciile supreme ale marii culturi franceze. A lor va fi, mai ales, s─ârb─âtoarea. Cel mai ├«n┼úelept este s─â r─âm├«nem printre ei. ┼×i dac─â mi se permite o observa┼úie personal─â: o Rom├ónie fran┼úuzit─â este oric├«nd preferabil─â unei Rom├ónii excesiv rom├ónizate. __________________ *Am totu┼či una la ├«ndem├«n─â. ├Än Rom├ónia profeseaz─â 15.000 de profesori de francez─â. Deloc tipic pentru o limb─â ├«n declin.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.