Fotbal aranjat - o experienţă personală -</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 270 din 16 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ultimul meci l-am văzut în 1978. A fost şi primul pe stadion. Ca băiat de cartier, cu vechime în Pantelimon, ştiam o spărtură în gardul exterior al stadionului 23 August, şi pe-acolo am luat-o. Al doilea rînd de paznici " cei de la intrarea în gradene " a fost mai greu de păcălit, aşa că am scos zece lei din buzunar şi am urcat treptele de piatră spre locul din care se auzea rumoarea. Cu fiecare pas aveam senzaţia că mă apropii de un transformator electric gigantic, în care mii de volţi graşi şi musculoşi învîrt miliarde de scîntei micuţe şi le trimit în aer, să albăstrească şi să încarce nervos atmosfera. Asta e muzica stadionului: energia a 50.000 de oameni, care se simte şi cînd tac. Mai mult decît o divizie de menţinere a păcii, oleacă mai puţin decît o mică armată de ocupaţie. Cu cinci trepte înainte de marginea căldării în care se bălăceau atîtea orgolii şi pulsiuni primare, ochii mei au ieşit la lumină. Lumină multă, cum nu văzusem niciodată: stadionul era deja pregătit pentru filmări color, pentru că Sahia Film făcea deja documentare, cu ani buni înainte de televiziunea în culori. Şi tocmai ăsta a fost şocul: după ani de faze prinse din zbor la televizorul alb-negru, realitatea vizuală a gazonului (verde, nu gri, doamnelor şi domnilor!) m-a orbit brusc. Jucătorii împodobiţi cu mult mai puţine sigle decît azi păreau şi ei din "Dacii şi Romanii" (un joc popular în epocă, cu decoruri cu mult mai optimiste decît " sînt sigur " prezenta provincia Dacia acum 2000 de ani) sau din filmele cu gladiatori, şi nu foarte departe de look-ul ăstora. În fine: am ieşit pe muchia stadionului şi-am rămas zece minute şocat: lumină, acţiune, culori, mii de respiraţii, strigăte şi oftaturi, amplificate de trăirea comună a fazelor de jos, de pe covorul acela de Oscar, de un verde cum nu văzusem niciodată în zonele verzi din cartierul nostru gri, mîngîiat cu praful de la termocentrale şi irigat cu ajutorul dezinteresat al cîinilor vagabonzi. Ce poate fi mai bun decît spectacolul ăsta? Ce poate fi mai minunat? Orice altceva. Asta a fost concluzia după cele 90 de minute regulamentare. Jucătorii au alergat. Dar n-au marcat nici un gol. Nici măcar n-au alergat cu un scop vizibil: mingea scăpa de la unul la altul fără vreo grijă pentru cine ştie ce strategie. Cînd am plecat, lumea pe lîngă mine începuse să mîrîie, să se foiască şi să strige: băăăă, e aranjat, huoooo, dracu’ să vă ia, jucaţi băăăă fotbal, că vă ia mama dracului ’raţi ai dracului de hoţi, astăzi şi mîine! Nu m-am mai întors pe stadion niciodată. Nu că am ceva cu meciurile aranjate. Doar cu cele plicticoase. Şi sînt sigur că m-aş fi plictisit şi dacă băgau gol: pur şi simplu erau prea multe momente libere în joc. Prea multe sughiţuri. A fost un meci ca un cîntec în care solistul se opreşte din cînd în cînd, că nu mai are el chef sau nu-l mai ţine vocea. Asta e problema cînd ai meniu fix: te ia lenea să improvizezi. Fireşte, există şi alte meciuri aranjate pe lumea asta. Spectacolele de operă: ştii de la bun început cine cîştigă, cine îşi pierde minţile, cine rămîne cu fata. Numai că acolo te duci pentru talentul cîntăreţilor. Există spectacolele de wrestling, în care numai o afecţiune psihică severă te poate împiedica să înţelegi că totul e aranjat. Da, dar acolo te duci pentru spectacolul vizual. Există piese de teatru, telenovele şi licitaţii cu dedicaţie. Cu toate astea, doar fotbalul ne enervează aşa de tare cînd e aranjat. De ce naiba? E foarte simplu: aici spectacolul îl faci tu, spaimele, emoţia, unghiile tale roase. Îl face adrenalina care se plimbă prin venele tale, ca un explorator cu maceta prin junglă, tăind inhibiţii, griji şi bariere puse de educaţie. În privinţa asta, meciul aranjat e echivalentul calmantului pus intravenos. Eşti liniştit, poţi să-ţi desfaci cămaşa de forţă la primii doi nasturi, poţi să ieşi în curtea spitalului. Doar că eşti o legumă. Iar show-ul e şi el un ghiveci. La mai bine de 30 de ani de la ultimul meci pe care l-am văzut, mă bucur să mă pomenesc în farfurie cu ce lipsea. Noroc cu arestările: acum ghiveciul naţional care e fotbalul a primit mult-aşteptata carne.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?