Ferma de troli
În epoca actuală, în care propaganda utilizează intens canalele comunicării online, rețelele sociale și diversele spații deschise discuțiilor, influențarea dirijată și plătită e un fenomen cunoscut, desemnat prin metafore rapid preluate și traduse dintr-o limbă în alta. În ultimul deceniu s-au răspîndit, mai ales în urma unor anchete jurnalistice, sintagmele englezești troll farm, troll factory, troll army, traduse (calchiate) în diferite limbi; în franceză, de exemplu, se vorbește de ferme à trolls, fabrique de (sau à) trolls, usine de (sau à) trolls, armée de trolls etc. Toate aceste formule circulă și în versiune românească: fermă de troli ‒ „O fermă de troli ruși, care se dădea drept organizație nonprofit de știri” (g4media.ro), „operațiunile fermelor de troli ale Rusiei și Iranului” (digi24.ro) ‒, fabrică de troli („războiul dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei este susţinut pe Internet de o fabrică de troli” (adevarul.ro), uzină de troli („specularea faptului că uzina de troli plătea cash” (evz.ro), armată de troli („clădirea a fost identificată ca sediul «armatei de troli», unde sute de bloggeri plătiți lucrează non-stop” (hotnews.ro). Ferma, fabrica sau uzina din aceste expresii denumesc grupul organizat și finanțat pentru a răspîndi informații parțiale și chiar false și opinii favorabile finanțatorilor, adesea în opoziție cu intervențiile celorlalți comentatori, încercînd să producă un curent de opinie într-o anumită direcție sau cel puțin să creeze confuzie în rîndul cititorilor. Metafora armatei sugerează amploarea fenomenului, privindu-l în mod global, ca mijloc de acțiune a unei puteri politice.
Termenul englezesc troll circulă de cîteva decenii în jargonul Internetului, unde a devenit termen internațional. Prin anii 2016-2017 și-a făcut intrarea în mari dicționare (Merriam-Webster, Le Petit Robert ș.a.). Sensul său – disecat, dezbătut și exemplificat chiar în mediul online, în Wikipedia și în zeci de articole ‒ era inițial legat de atitudini și acțiuni individuale; cuvîntul se referă la internautul care intervine în discuțiile online susținînd opinii provocatoare și manifestînd atitudini agresive, în răspăr cu părerile dominante ale grupului, cu intenția de a irita, de a provoca reacții emoționale, adesea din simpla plăcere de a stîrni zîzanie. Se pare că substantivul este legat de un sens metaforic al verbului englezesc troll, de sursă franceză (din trôler sau troller, „a hoinări”, dar cu accepții vînătorești), care desemnează o anumită tehnică de pescuit. Noul troll a fost asociat spontan cu omonimul său mai vechi (troll ‒ personaj din folclorul scandinav), astfel că peste figura provocatorului pornit la pescuit, care tîrăște la întîmplare prin apa Internetului o undiță cu nadă pentru a isca reacții, s-a suprapus ‒ inclusiv în reprezentări caricaturale ‒ cea a gnomului nordic, reluat de povești și filme contemporane.
Dicționarele noastre au înregistrat cu mare întîrziere termenul mitologic trol, care circula de fapt de mai mult timp. Apăruse mai ales în presa culturală, de exmplu în traducerea unui poem de Ibsen ‒ În nemărginire, de D. Anghel și Șt. O. Iosif ‒ „un hohot viu de troli și zei” (Sămănătorul, nr. 35, 1902) ‒ sau în evocarea piesei lui Ibsen, Peer Gynt – „spiridușii-troli”, cronică în Gîndirea, 1924-1925, nr. 7; e folosit și de Ion Barbu, în poezia Un personaj erotoman – „ce troli domoli, ce troli cu gușe” (în Contimporanul, 1924; cu versuri ușor modificate în versiunea intitulată Paralel romantic). Cuvîntul a fost înregistrat de-abia în ediția a treia a Dicționarului de neologisme al lui Florin Marcu și Constant Maneca (în 1978), fiind apoi preluat de Micul dicționar academic, cu definiția „gnom zburdalnic, care trăiește în munți sau în păduri, întruchipînd forțele rele ale naturii”, și de DEXI (2007): în secțiunea etimologică se indică doar împrumutul din franceză, considerată intermediarul prototipic pentru mulți termeni proveniți din limbi cu care româna nu a avut contact direct. Cuvîntul, adaptat ortografic prin renunțarea la scrierea cu dublu l, a fost inclus și în cea mai recentă ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM3, 2021). Noul trol ‒ provocatorul online ‒ nu este încă înregistrat în dicționarele tradiționale; acestea vor decide la un moment dat dacă e mai bine să-l lege de vechiul trol (cu care și-a amalgamat sensul) sau să-l considere un omonim.
Revenind la noile sintagme, la denumirile metaforice pentru grupările care produc troli (ca identități fictive, uneori generate automat), cea mai expresivă mi se pare, în română, ferma de troli: pentru că se asociază în mintea vorbitorului cu ocupațiile tradiționale inofensive, cu ferma de porci sau de păsări, producînd un contrast surprinzător, comic și depreciativ.
Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).
