Fascismul de grădină

Publicat în Dilema Veche nr. 979 din 12 ianuarie – 18 ianuarie 2023
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Un film pe care l-am mai văzut acum doi ani – mii de protestatari care atacă instituții ale statului în speranța că pot întoarce rezultatul unor alegeri democratice. În 2021 era Washington DC, în Statele Unite, acum cîteva zile – Brasilia.  

În ambele cazuri, ordinea democratică a fost restabilită relativ repede. În Brazilia, din fericire, fără victime. Asemănările între cele două incidente sînt multe: un președinte de dreapta pierde alegerile, refuză să recunoască înfrîngerea, ulterior își încurajează suporterii să încerce o preluare a puterii cu forța. Apoi, nici unul dintre cei doi pierzători nu face eforturi pentru a opri ceea ce foarte mulți observatori consideră a fi o tentativă de lovitură de stat. Din contra, tăceri complice sau afirmații ambigue contribuie la agravarea situației. 

Uimirile post-factum ale analiștilor sînt doar parțial justificate. Atît Donald Trump, cît și Jair Bolsonaro avertizaseră din timp că nu vor recunoaște un rezultat defavorabil. 

Statele Unite și Brazilia nu sînt singurele țări în care, în vremurile recente, cineva a considerat că violența este o metodă acceptabilă pentru rezolvarea unor conflicte politice. Nu demult, în Germania a fost arestat un grup de extremiști excentrici care plănuiau un atac asupra Parlamentului din Berlin și preluarea puterii prin atentate asupra infrastructurii energetice a țării menite să creeze confuzie și teamă în rîndul populației și autorităților. Un complot serios cu accente stranii – membrii grupului, între care și cadre militare active, nu recunosc legitimitatea republicii germane, iar liderul lor este membru al unei foste familii aristocratice a cărui parteneră de viață este o rusoaică.

Inclusiv în România s-a vorbit despre astfel de acțiuni atunci cînd, în decembrie 2021, lideri ai AUR și ai unor mișcări civice extremiste au pus la cale un miting ce a degenerat în violență în fața clădirii Parlamentului în urma căruia cîteva mașini ale corpului diplomatic au fost avariate. 

În toate aceste cazuri s-a rostit cuvîntul „fascism”. Cel mai recent a făcut-o președintele Braziliei, Lula da Silva, în timp ce evalua distrugerile provocate de militanții pro-Bolsonaro. E cumva de înțeles. Metodele par similiare: marșul lui Mussolini asupra Romei din 1922 e modelul cel mai des invocat. Retorica e și ea asemănătoare. Naționalismul, respingerea ordinii democratice și dorința absurdă de revenire la o epocă de aur fantezistă. 

Pînă la un punct, comparația e validă. Însă, la o privire mai atentă, ea poate fi folosită doar în descrieri foarte generale ale fenomenului. Diferențele sînt măcar la fel de importante. Prima și cea mai importantă este că nici în Statele Unite, nici în Brazilia sau Germania mișcările contestatare violente nu sînt pe placul populației. Oamenii pot fi de acord parțial sau în întregime cu argumentele protestatarilor, însă nicăieri nu s-a format o majoritate care să fie de acord cu preluarea prin forță a puterii. În fapt, alegerile democratice rămîn forma favorită de exprimare politică în toate aceste societăți. A doua diferență relevantă stă în curajul principalilor beneficiari de a-și asuma o insurecție. O decizie de acest fel vine la pachet cu riscuri majore pentru oricine ar pune-o la cale. Din 25 de arestați în Germania, 23 sînt încă în închisoare și e de așteptat să rămînă multă vreme acolo. De asta, de cele mai multe ori, potențialii beneficiari ai acestor mișcări stau departe de ele, așteptînd să vadă dacă reușesc. Se mulțumesc să facă mici gesturi echivoce de complicitate pe care le pot oricînd reinterpreta dacă situația se complică. 

Trump nu s-a aflat în fruntea manifestanților care au atacat Capitoliul, Bolsonaro se afla tocmai în Florida așteptînd să fie chemat să preia puterea. În România, chelnerii ideologici de la AUR amestecă constant felurile de mîncare pe care le servesc propriilor adepți și nu cred că îi bănuiește nimeni că au suficientă determinare pentru a pune la cale o lovitură de stat. Par mai degrabă mulțumiți cu micile avantaje oferite de reprezentarea politică formală. Pensie specială, călătorii în interes de serviciu etc. AUR e compus mai degrabă din reacționari de berărie decît din revoluționari. Și ăsta nu e un lucru rău. 

Apoi, din toate aceste mișcări lipsește cultul morții și al sacrificiului din care extremiștii altor vremuri făcuseră o piesă centrală a acțiunii lor politice. E frustrare, nu disperare. 

Sînt toate astea fascism? Cred că termenul trebuie folosit cu prudență. În primul rînd pentru a nu minimaliza ororile fascismului original. Apoi pentru că, dacă ne grăbim astăzi cu astfel de etichete, mîine s-ar putea să trebuiască să inventăm altele. Nu în ultimul rînd, catalogînd participanții la aceste mitinguri drept fasciști, premisa de la care plecăm e că ei nu trebuie ascultați. E o declarație de abandon. Or tocmai asta ar putea crea o problemă mult mai mare în viitor. Dincolo de responsabilitatea directă a celor care îi conving să acționeze violent, trebuie făcute eforturi pentru recuperarea acestor membri ai societății. Evident, atunci cînd e posibil. Refuzul de a încerca măcar mărește prăpastia care îi desparte de restul lumii. Abia atunci apar disperarea și fanatismul.  

E fascism, dacă vreți. Dar unul de grădină, incipient. O buruiană care crește prin grădinile noastre, dar pe care, deocamdată cel puțin, știm cum să o ținem sub control. Toate exemplele de mai sus dovedesc asta.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.