F─âr─â semnalizare

Publicat în Dilema Veche nr. 234 din 7 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ca rom├ón, c├«nd circuli pe ┼čoselele din ┼úar─â, lucrurile s├«nt destul de simple: fie cuno┼čti drumul ┼či atunci ┼čtii unde trebuie s─â ├«ncetine┼čti sau unde po┼úi s─â accelerezi, unde s├«nt gropile ┼či unde s├«nt ascunse radarele etc., fie nu ├«l cuno┼čti, dar ai un prieten care ├«l ┼čtie ┼či ┼úi-l explic─â ("mergi p├«n─â la o sta┼úie de benzin─â Petrom, faci la dreapta, apoi mai mergi vreo doi kilometri p├«n─â la o cas─â portocalie, dac─â n-or fi vopsit-o altfel, m─â rog, mai ├«ntrebi tu"). Te ui┼úi pu┼úin pe hart─â, care nu ├«┼úi e de mare ajutor pentru chestiunile esen┼úiale, cum ar fi intr─ârile sau ie┼čirile din ora┼če, ┼či pleci la drum. P├«n─â la urm─â, te descurci. Situa┼úia este diferit─â dac─â e┼čti "cet─â┼úean str─âin", cum se spune ├«n limbajul administrativ/hotelier/mili┼úienesc. Am avut ocazia s─â merg s─âpt─âm├«na trecut─â prin Rom├ónia cu ni┼čte prieteni din str─âin─âtate ┼či am ascultat cu aten┼úie observa┼úiile lor. Perspectiva e interesant─â. Etapa I: Bucure┼čti-Bra┼čov. Posibilele ie┼čiri din Bucure┼čti s├«nt destul de bine indicate. ┼×tii pe unde po┼úi ocoli lucr─ârile de la B─âneasa. Mergi p├«n─â aproape de Ploie┼čti ┼či acolo dai de alte panouri, deoarece se lucreaz─â la ┼čoseaua de centur─â a Ploie┼čtiului. Dac─â ai ghinionul s─â ai un camion ├«n fa┼úa ta, nu le vezi la timp ┼či o iei pe centura de vest, cea pe care o ┼čtii de ani de zile. Din cauza "drumului ├«n lucru", ocolirea ora┼čului dureaz─â o or─â, fa┼ú─â de cele 20 de minute cu care erai obi┼čnuit. Drumul e apoi bine indicat p├«n─â la Bra┼čov. Problema apare ├«ns─â chiar ├«n ora┼č: de c├«nd am fost ultima oar─â, au ap─ârut ni┼čte sensuri unice pe care nu le cuno┼čteam (de amicii mei, ce s─â mai vorbesc). Te iei dup─â indicatoarele "centru", dar ele se opresc la un moment dat, c├«nd e┼čti la vreo doi kilometri de Pia┼úa Sfatului, ┼či te mai a┼čteapt─â c├«teva intersec┼úii. Ajungi p├«n─â la urm─â, ghidat de bra┼čoveni. Etapa a II-a: Bra┼čov. Ne trezim diminea┼ú─â auzind la ┼čtiri c─â un turist occidental a fost omor├«t de un urs la poalele T├«mpei. Ne ducem ├«n zon─â, la 400 de metri de hotelul ├«n care st─âteam. La televizor, o ziarist─â ne spusese cu mult─â seriozitate c─â s├«nt anun┼úuri pe st├«lpii din Bra┼čov despre pericolul pe care ├«l reprezint─â ur┼čii. Pe aleea de sub T├«mpa, nimic sau aproape. Un singur anun┼ú, ├«n rom├ón─â, ├«n care ni se sugereaz─â s─â nu hr─ânim animalele s─âlbatice (anun┼úul datat probabil din anii ├ó┬Ç┬Ö80, dup─â caligrafie ┼či calitatea vopselei). Prietenii mei s├«nt nedumeri┼úi: zona cu alei pare a fi mai mult un parc, nicidecum o p─âdure unde ai putea fi atacat de urs. Dincolo de faptul c─â singurul anun┼ú era doar ├«n rom├ón─â, expresia "nu hr─âni┼úi animalele s─âlbatice" i-a dus cu g├«ndul la veveri┼úe sau c─âprioare. Ce bine c─â erau prea obosi┼úi cu o sear─â ├«nainte, altfel s-ar fi plimbat pe acolo. Etapa a III-a: ┼×oseaua Bra┼čov-Sibiu. Candideaz─â cu succes la titlul de cea mai periculoas─â ┼čosea din Rom├ónia: 140 de kilometri de lucr─âri cu poduri ┼či pode┼úe ├«n construc┼úie, asfalt─âri aproximative, plombe cu smoal─â ┼č.a.m.d., ├«ntr-o logic─â ionesciano-kafkian─â. Se lucreaz─â pe buc─â┼úi de 200-300 de metri, dup─â care urmeaz─â 500 de metri de pauz─â. S├«nt zeci de locuri unde se circul─â pe un singur sens, a┼ča c─â trebuie s─â a┼čtep┼úi ma┼činile din sens opus, ├«nainte de a trece tu. C├«nd e vorba de pasaje mai lungi, exist─â c├«te un semafor care ├«┼úi indic─â momentul ├«n care po┼úi trece. La pasajele mai scurte, nu exist─â a┼ča ceva. Te treze┼čti c─â ┼čoseaua pe care mergi cu 80 la or─â e blocat─â de un zid de p─âm├«nt. Tragi de volan ┼či intri pe contrasens, rug├«ndu-te s─â nu vin─â cineva din fa┼ú─â. Probabil c─â exist─â un zeu al ┼čoselei Bra┼čov-Sibiu pentru c─â n-am auzit de multe accidente grave. Ultima etap─â: Sibiu-Sighi┼čoara. Nu e mare lucru de notat la Sibiu la capitolul semnaliz─âri/indicatoare. 2007, anul Capitalei Culturale Europene, e ├«nc─â aproape ┼či panourile despre locurile interesante din ora┼č s├«nt la locul lor ├«n rom├ón─â, german─â, englez─â ┼či francez─â. Singura nedumerire a prietenilor mei: biografia lui Brukenthal de la intrarea ├«n muzeul cu acela┼či nume e doar ├«n rom├ón─â ┼či german─â. C├«teva cuvinte ├«n englez─â n-ar fi fost de prisos... ├Än Sighi┼čoara, situa┼úia revine, ca s─â zic a┼ča, la normal: imposibil de g─âsit drumul c─âtre cetate, dac─â nu ├«i ├«ntrebi pe amabilii locuitori ai ora┼čului. ├Än plus, aici am petrecut cea mai interesant─â sear─â a voiajului nostru. Cinam la restaurantul hotelului Sighi┼čoara, la intrare fiind scris c─â s├«nt acceptate cardurile Visa ┼či Mastercard. C├«nd prietenul meu scoate cardul, chelnerul ne spune c─â nu accept─â dec├«t "cash". "Dar s├«ntem ├«n Europa! - exclam─â amicul meu, cardurile func┼úioneaz─â!". Chelnerul se uit─â condescendent la el, apoi m─â prive┼čte complice ┼či r─âspunde cu un z├«mbet juvenil-impertinent: "Spune┼úi-i domnului c─â om fi noi ├«n Europa, dar aici s├«ntem ├«n primul r├«nd ├«n Rom├ónia!". Just.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.