Fantoma lui Castro

Publicat în Dilema Veche nr. 150 din 8 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Probabil c─â ar─âta foarte r─âu, boala era mai puternic─â dec├«t sentimentul datoriei ┼či liderul revolu┼úiei cubaneze a fost nevoit s─â lipseasc─â de la propria s─ârb─âtoare. Ziua lui fusese ├«n august, ├«mplinea 80 de ani, dar ├«n iulie fusese operat ┼či, de┼či buletinele isc─âlite de medici erau elaborate pentru a nu st├«rni panic─â, scurta lui trecere prin cadru ├«ntr-un buletin de ┼čtiri ar─âta un pacient ├«n v├«rst─â. F─âr─â uniform─â, b─ârbatul falnic, oratorul incontinent, speran┼úa ┼či ├«ncarnarea revolu┼úiei mondiale se transformase ├«ntr-un b─âtr├«n oarecare. S-a decis ca s─ârb─âtoarea s─â se desf─â┼čoare ├«n decembrie, odat─â cu cea de-a 50-a aniversare a re├«ntoarcerii sale din exilul mexican. Atunci, dup─â trei ani de r─âzboi de gheril─â, Castro ┼či tovar─â┼čii s─âi de lupt─â, printre care fratele lui Raul ┼či Ernesto Che Guevara, ajungeau la putere ├«n Cuba. Din 1959 p├«n─â ast─âzi, asist─âm la cel mai lung exerci┼úiu al puterii de pe continent: Augusto Pinochet (bolnav ┼či el, dar a┼čteptat de tribunal) a stat la c├«rma statului Chile 17 ani, militarii argentinieni - 7 ani - nu s-au mai putut men┼úine dup─â ├«nfr├«ngerea din Malvine. Castro a rezistat: atacat ├«n 1961 de forma┼úiuni militare ale exilului sus┼úinute de SUA, supus unui embargo comercial devenit sufocant dup─â sf├«r┼čitul r─âzboiului rece, p─âr─âsit de URSS dup─â c─âderea Cortinei de Fier, Castro dureaz─â de 47 de ani, schimb├«ndu-┼či, ca orice dictator, echipele de fideli, puternic ┼či c├«nd nu se arat─â, a┼ča cum a fost la defilarea din 2 decembrie. Postcastrismul a ├«nceput ├«n timp ce castrismul zace pe un pat de spital ┼či absen┼úa fizic─â a conduc─âtorului stimuleaz─â proiec┼úiile ├«n viitor. Exila┼úii cubanezi din Statele Unite s├«nt numero┼či, votul lor are importan┼ú─â, majoritatea care vrea s─â se ├«ntoarc─â acas─â pledeaz─â pentru o politic─â radical─â: alegeri libere, sistem multipartid, drepturile omului, retrocedarea propriet─â┼úilor, epur─âri, transmiterea fr├«nelor conducerii c─âtre liderii exilului. Ceea ce pare simplu la Miami e ceva mai complicat la Havana: mai mult sau mai pu┼úin, recentele experien┼úe ale pa┼čilor spre democra┼úie, din fostele ┼ú─âri comuniste, dar ┼či cele din Irak ar trebui s─â inspire mai mult─â pruden┼ú─â. "Cuba este o ┼úar─â care func┼úioneaz─â, cet─â┼úenii ei au opinii ferme, autorit─â┼úile alese (dintr-un singur partid) se ocup─â de colectarea gunoiului, de transportul public, de servicii, educa┼úie, s─ân─âtate ┼či securitate. Afectate de corup┼úie, institu┼úiile cubaneze au totu┼či func┼úionari educa┼úi, militari antrena┼úi, un corp diplomatic capabil ┼či for┼ú─â calificat─â de munc─â. Cet─â┼úenii cubanezi s├«nt superior alfabetiza┼úi, cosmopoli┼úi, descurc─âre┼úi ┼či - judeca┼úi dup─â standardele comune - relativ s─ân─âto┼či", scrie ├«n Foreign Affairs (ianuarie/februarie 2007) Julia E. Sewig, specialist─â ├«n problemele continentului. Adversitatea Statelor Unite, v─âzute ca principal vinovat pentru toate neajunsurile economice, adversitate ├«mp─ârt─â┼čit─â ┼či de alte ┼ú─âri de pe continent ┼či de al┼úi politicieni c├«┼čtig─âtori ai alegerilor democratice, a format - de-a lungul a trei genera┼úii - devotamentul fa┼ú─â de ideea suveranit─â┼úii na┼úionale ├«ntruchipate de Fidel ┼či de tovar─â┼čii s─âi. Retorica na┼úionalist─â, vehicul├«nd mereu amenin┼úarea invaziei americane, a devenit o realitate interiorizat─â. Succesele programelor sociale de educa┼úie ┼či s─ân─âtate le dau cubanezilor sentimentul superiorit─â┼úii morale ├«n fa┼úa celorlalte ┼ú─âri, de pe continent, nu ├«ntru totul democratice, dar ├«ntru totul marcate de disparit─â┼úi greu de dep─â┼čit ├«ntr-un termen previzibil. Desigur, ├«n Cuba exist─â o mas─â de oameni nemul┼úumi┼úi ┼či care aspir─â la libertatea ├«ndelung refuzat─â. ├Än procesele politice ciclice (pe banca acuza┼úilor - intelectuali, activi┼čti c─âzu┼úi ├«n dizgra┼úie, militari cu prea mult─â personalitate) se dau pedepse grele de ├«nchisoare: societatea cubanez─â e departe de a fi at├«t de lini┼čtit-omogen─â pe c├«t o prezint─â liderii ei. Represiunea nu explic─â totu┼či p├«n─â la cap─ât, durata stabilit─â┼úii. Modelul american al democra┼úiei i-a fascinat pe cei care s-au decis s─â tr─âiasc─â acolo: nu s├«nt pu┼úini, se apreciaz─â c─â ar fi 1,5 milioane de oameni. Prin sprijinul lor material, ajung la un nivel de via┼ú─â suportabil familiile r─âmase acas─â. Dar mo┼čtenitorii cubanezi ai lui Castro - unii reformi┼čti, al┼úii dogmatici - conteaz─â dac─â nu pe sprijinul, m─âcar pe consim┼ú─âm├«ntul tacit al poporului. Chiar dac─â fantoma lui Castro va aduna tot mai pu┼úini admiratori ├«n Cuba, pe continentul sud-american ea va mai b├«ntui: luni, la Caracas, se anun┼úa victoria lui Chavez ├«n Venezuela, cu peste 60% din sufragii. Euforic, Chavez l-a salutat pe Castro ┼či ┼či-a exprimat convingerea c─â acesta se va ├«ns─ân─âto┼či. Cu alte cuvinte, mori s─ân─âtos!

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.