Extremismul global

Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

┼×tirile despre manifest─ârile organiza┼úiilor extremiste - de la congrese ┼či victorii electorale par┼úiale, la b─ât─âi pe strad─â ┼či str─âini uci┼či - apar regulat ├«n pres─â, f─âr─â s─â mai trezeasc─â mari indign─âri. Extremismul a devenit o component─â "natural─â" a peisajului politic ┼či se presupune c─â institu┼úiile democratice s├«nt destul de puternice pentru a stopa transformarea lui dintr-o primejdie ├«ntr-o amenin┼úare. Criza economic─â favorizeaz─â ├«n─âsprirea legisla┼úiei anti-imigra┼úie ┼či tot mai multe guverne occidentale identific─â imigra┼úia cu delincven┼úa, ceea ce la nivelul str─âzii stimuleaz─â violen┼úa. Revista Der Spiegel poveste┼čte cum nici o societate de asigur─âri n-a vrut s─â-l asigure contra incendiului pe proprietarul turc al unui birt unde el vindea kebab: s-au invocat "riscurile construc┼úiei". "Aceste ┼Ąriscuri ale construc┼úiei├é┬╗ afecteaz─â acum chiar funda┼úia unei societ─â┼úi ├«n care extremismul forma┼úiunilor de extrem─â dreapt─â a devenit norma" - continu─â articolul, detaliind dimensiunile fenomenului: "Poli┼úia poate dovedi cu acte c─â ├«n luna martie au fost ├«n total 1311 delicte rasiste ┼či extremiste, mai mult cu 458 dec├«t ├«n aceea┼či lun─â a anului trecut". Tinerii nemul┼úumi┼úi de societate, hot─âr├«┼úi s─â-┼či fac─â dreptate singuri nu mai arboreaz─â ├«nsemne naziste ┼či nu mai folosesc salutul hitlerist. Noile grupuri de extremi┼čti s├«nt identificate de poli┼úie ca "na┼úionali┼čti anarhi┼čti": op┼úiunile lor politice se exprim─â prin atacuri violente ├«mpotriva poli┼úi┼čtilor ┼či a unor politicieni considera┼úi excesiv de toleran┼úi. Toate acestea pe fondul ├«ncerc─ârilor - nu arareori izbutite - de transformare a mi┼čc─ârilor de extrem─â dreapt─â ├«n reprezentant autentic al cet─â┼úenilor obi┼čnui┼úi, tot mai revolta┼úi de felul cum clasa politic─â ├«┼či urm─âre┼čte doar propriile interese. Frica unora ┼či indiferen┼úa altora favorizeaz─â r─âsp├«ndirea unei st─âri de spirit care ├«i face pe extremi┼čti socialmente acceptabili. ├Än timp ce ├«n Germania, coali┼úia ├«ntre cre┼čtin-democra┼úi ┼či social-democra┼úi reu┼če┼čte cu greu s─â-┼či mascheze diferen┼úele ┼či s─â-┼či ascund─â conflictele, paraliz├«nd capacitatea de decizie, oamenii s├«nt nemul┼úumi┼úi: fie pentru c─â nu intervin destule schimb─âri, fie pentru c─â se schimb─â prea mult; ei g─âsesc c─â b─âie┼úii ace┼čtia hot─âr├«┼úi ┼či uni┼úi ar putea reprezenta solu┼úia. Renun┼úarea la ├«nsemnele naziste vizibile ├«i scoate din zona con┼čtiin┼úei vinovate a Germaniei: tinerii care ├«i bat pe turci nu se prezint─â ca o revenire la un trecut criminal, ci ca proiec┼úie a unui viitor curat. "Capetele rase" din Rusia nu se tem de eticheta neo-nazist─â: ea reprezint─â un protest ├«mpotriva ordinii constituite, de la Lenin p├«n─â ├«n zilele noastre, ordine care a ├«nvins nazismul cu pre┼úul a zeci de milioane de vie┼úi omene┼čti. Neo-nazi┼čtii ├«i atac─â pe cet─â┼úenii cu un facies ne-slav (caucazieni, asiatici), deseneaz─â zvastici pe pere┼úi, vandalizeaz─â cimitire evreie┼čti ┼či sinagogi. Prin Internet stabilesc leg─âturi cu grupurile similare din Statele Unite, Germania ┼či Serbia. Procuratura rus─â a declarat, dup─â multe ezit─âri, c─â este preg─âtit─â s─â-i acuze pe membrii unui grup de cele 20 de crime rasiale comise ┼či 12 tentative de crime. P├«n─â acum nu accepta dec├«t acuza┼úia de huliganism. De┼či oficialii ru┼či se prefac c─â nu ├«n┼úeleg ce poate genera aceast─â explozie a xenofobiei, e greu ca ea s─â nu fie pus─â ├«n leg─âtur─â cu impunitatea tacit─â acordat─â expedi┼úiilor de pedeaps─â ale militarilor ru┼či ├«n Cecenia ┼či Ingu┼četia. Europa democratic─â se preface c─â nu are a se teme de popularitatea dob├«ndit─â de ideile extremismului, at├«ta timp c├«t le pedepse┼čte ac┼úiunile. Dar ideile extremismului p─âtrund ├«n discursul oficial ├«n goan─â dup─â voturi. Conducerile autoritare folosesc extremismul ├«n ambele sensuri: pentru ├«nl─âturarea indezirabililor, pe de o parte, ┼či afirm├«nd, pe de alt─â parte, c─â doar structurile de for┼ú─â, nesupuse transparen┼úei, pot ac┼úiona eficient ├«mpotriva violen┼úei. Dup─â ce ziarista Anna Politkovskaia a scris despre riscurile ca brutalitatea ├«ndreptat─â ├«mpotriva celor considera┼úi str─âini s─â se ├«ntoarc─â ├«mpotriva "a lor no┼čtri", a fost ea ├«ns─â┼či ucis─â. Avea dreptate.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.