Extrageri echitabile din urna digitală

Publicat în Dilema Veche nr. 1036 din 15 februarie – 21 februarie 2024
image

Ar mai fi, totuși, cîteva chestiuni de observat și de luat în discuție, referitor la aceste simulări digitalizate, care precedă, ca buzduganul zmeului, examenele propriu-zise. Fiind o noutate destul de semnificativă, este firesc să trezească diverse reacții, de la cele pozitive, optimiste sau chiar entuziaste pînă la cele contestatare, mai rezervate, reticente, de respingere, conservatoare.

Față de momentele în care am scris precedentele articole, în care încă nu aveam informații despre unele detalii tehnice, acum unele lucruri s-au lămurit. Spre exemplu, faptul că lucrările se distribuie aleatoriu în țară, nu pe baza împerecherii unor județe, cu respectarea criteriului de eliminare din urna digitală a evaluatorilor din județul de proveniență al elevilor. Este un aspect pozitiv: practic, nimeni nu știe încotro se îndreaptă o lucrare și nici de unde provine o lucrare primită în portofoliul de evaluare al unui profesor evaluator. Apoi, am primit confirmarea că profesorii de la clasă vor avea acces la borderourile de notare, astfel încît să poată oferi feedback propriilor elevi și părinților, fără a trebui să mai corecteze ei, încă o dată, lucrările acestora. Firește, la examen, această opțiune nu va mai exista. 

Am vorbit cu mai mulți profesori despre cum se desfășoară procesul. Majoritatea au avut o reacție pozitivă față de calitatea tehnică a demersului. Însemnînd că nu li se pare mai dificil să evalueze digital decît pe hîrtie. Evaluarea propriu-zisă e chiar ușurată, cum am mai explicat, de existența borderoului electronic, acesta avînd o derulare prietenoasă și ușurînd procesul de adunare a punctajelor intermediare. Am auzit, totuși, de la unii profesori, nemulțumirea legată de „stricatul ochilor” prin statul cu ei în ecrane. Și, ca solicitare derivată, acordarea unui spor de ecran. În această privință, eu am o opinie mai puțin vehementă. Am trecut cu toții prin pandemie, cînd ne desfășuram activitatea online, cu toții sîntem, în bună măsură, subordonați mediilor virtuale în care avem acces prin interfețe, ecrane pixelate. Care, la rîndul lor, au cunoscut o evoluție semnificativă și în privința protejării ochilor. Nu prea mi se mai pare justificat să te plîngi că îți strici ochii prin corectarea unor lucrări. Este adevărat, mai sînt profesori care se țin departe de mediile acestea virtuale și digitalizate, cărora le creează disconfort și pe care le consideră dăunătoare, malefice, dar cred că au o abordare utopică și deloc racordată la strategii educaționale persuasive pentru generațiile actuale de elevi. Iar în privința evaluării lucrărilor în format electronic, înclin să cred că nu este mult mai obositoare și mai dăunătoare decît lectura pe hîrtie, la lumina becului, cu ochelarii pe nas. 

Am auzit reproșul că platforma cade în fiecare zi. Ceea ce este, de asemenea, o exagerare. A avut unul sau două momente în care a intrat în mentenanță pentru optimizare. Să pretinzi că fix și numai în momentele acelea de mentenanță puteai corecta mi se pare tot o căutare de nod în papură. În fond, această simulare are și rolul de optimizare, pentru ca pe viitor – la examene, în speță – procesul să fie cît mai eficient și mai fluent. 

Pe de altă parte, trebuie să mai scot în evidență niște aspecte care par uitate. În primul rînd, ceea ce am mai subliniat cu alte ocazii, dezechilibrul de responsabilitate între profesorii care predau discipline pentru examenele naționale, respectiv ceilalți profesori. Responsabilitate care implică, pe de o parte, efortul de pregătire a elevilor, dar și timpul alocat activităților profesionale. Profesorii care au de corectat aceste lucrări de la simulări sînt mult mai încărcați ca timp alocat muncii, mai tracasați, de asemenea, mai presați, trebuind să rezolve, în paralel, pregătirea pentru predare, susținerea orelor, corectarea lucrărilor. Cum e treaba asta, să stai serile sau sîmbăta și duminica să corectezi lucrări pe platformă, benevol? De aceea, cred că n-ar fi rău să se ia în considerare plata acestei activități. Ar fi un semn de normalitate și un mijloc de a-i motiva pe profesori. Mai cu seamă că notele obținute de elevi la aceste testări nu pot fi trecute în catalog. 

Un alt aspect este reprezentat de reglementarea mai eficientă a cantității de lucrări primite de un evaluator, respectiv a predictibilității. Mulți au ridicat această problemă. Inițial, potrivit proiectului, ar fi trebuit să primească 50 de lucrări pentru corectat, dar apoi au început să le tot intre altele, astfel încît unii mi-au spus că au ajuns la peste 90 de lucrări. Și că ele intră în conturi fără măcar să se anunțe că urmează o nouă alocare, fără ca profesorii să poată decide dacă mai doresc și mai fac față unei noi tranșe. Nu este clar nici dacă unii primesc mai multe, alții mai puține, și conform cărui algoritm. N-ar strica să existe un model de predictibilitate, respectiv opțiunea de a limita numărul lucrărilor pe care le primești peste standardul convenit inițial. Este o problemă și de echitate: există profesori care au o singură clasă a VIII-a sau a XII-a – dacă ar corecta doar lucrările elevilor personali, ar corecta 25-30 de lucrări. În schimb, în formatul actual, ajung să corecteze dublu sau triplu.

În fine, ce vreau să spun este că beneficiile acestei corectări digitalizate mie mi se par evidente, că nu țin deloc partea cîrcotașilor care o resping din principiu. Dar vreau să spun și că simt nevoia unei mai atente aplecări asupra nevoilor profesorilor care au în fișa postului pregătirea pentru examenele naționale, cu tot ce presupune aceasta, inclusiv desfășurarea simulărilor în bune condiții. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea românului care spală mașinile regelui Charles. „M-am trezit, într-o zi, cu un telefon de la oamenii lui“
Un tânăr din Tecuci (Galați) plecat să muncească în Marea Britanie și-a deschis propria firmă, iar seriozitatea și munca de calitate l-au adus în postura de a spăla în prezent mașinile Casei Regale, dar și pe cele ale altor celebrități din insulă.
image
Franța se pregătește pentru un război naval „împotriva cuiva care vrea să ne distrugă”
Într-un interviu acordat publicaţiei Politico, contraamiralul Jacques Mallard, comandantul grupului de luptă al portavioanelor franceze, a declarat că forțele navale franceze își schimbă antrenamentul, pregătindu-se de război.
image
Mobilizarea rezerviștilor Armatei Române. „Am tras cu arma, mi-am reamintit, ar trebui introdus serviciul militar obligatoriu!“
Sute de rezerviști din județele Galați și Brăila, cu vârste cuprinse între 37 și 63 de ani, au primit ordine de chemare în unitățile militare. Ei au participat în Poligonul Smârdan (Galați) la un exercițiu de trageri cu muniție reală de război.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.