Experiențe culinare norvegiene

Publicat în Dilema Veche nr. 945 din 19 – 25 mai 2022
FILIT – Iași 2021 jpeg

Am fost cîteva zile în Norvegia și mă gîndesc să vă spun și vouă cîte ceva din ce am experimentat, ca să nu trebuiască să mergeți și voi. Decît dacă aveți un buget destul de generos sau prindeți o ocazie de finanțare. Asta pentru că e o țară îngrozitor de scumpă. O bere, spre exemplu, o cumpărați cam de la 10 euro în sus. Și oricum nu o găsiți decît în magazine specializate sau la restaurante sau în pub-uri. Altfel, e o țară splendidă, în care pe străzi circulă doar mașini electrice, majoritatea Tesla, iar pe insule, deși poți prinde vînt, nu ți se pare tăios, ci îți creează o senzație de liniște, de pace. Ai vrea să stai pe o astfel de insulă, să ieși dimineața la plimbare pînă la malul mării, apoi să scrii în căsuța ta înconjurată de copaci. Dar scrii pe balcon acum, ascultînd păsărelele din parcul de lîngă bloc. Am mai văzut chestii faine, cum este primăria din Oslo, unde se decernează premiul Nobel pentru pace, muzeul Munch, construit de oameni care știu să-și onoreze simbolul, Opera Națională din Oslo, pe al cărei acoperiș m-am urcat și era să-mi zboare vîntul basca, un restaurant într-o librărie din Oslo, un fel de Casa Literaturii, oameni relaxați pe străzi și nu foarte mulți, pentru că, fiind ei oricum puțini, n-ai cum să prinzi aglomerații și călcat pe picioare pe stradă.

Eu am prins această vizită printr-o finanțare pe fonduri norvegiene, un fel de Erasmus, datorită colaborării mele cu Centrul pentru Jurnalism Independent, respectiv proiectului dezvoltat de acesta în parteneriat cu Ministerul Educației, de implementare a educației media în școli. Mai explicit spus, a fost o vizită de documentare, un schimb de experiență în acest domeniu, al educației media, care cuprinde domenii mult mai vaste decît ar părea conceptul în sine, incluzînd principii ale democrației, ale civismului, ale cetățeniei active etc.

N-am să bat apa în piuă mult, plictisindu-vă cu chestiuni tehnice, am să amintesc doar cîteva aspecte care mi-au atras atenția în acest scurt periplu.

Am vizitat două universități, Oslo Metropolitan University și USN – Universitetet i Sørøst-Norge (Campus Drammen), în care am avut o serie de activități specifice. Dar eu vreau să aduc vorba despre chestii mai lumești. Despre mîncare, de pildă. Am mîncat serile în restaurante. Unul indian, unul cu specific local și unul din librăria despre care aminteam mai sus. Mîncăruri rafinate, șmechere și scumpe. Dar scumpe rău, adică un meniu de cină obișnuită, fără alcool, trece lejer de 50 de euro. Dacă ești ceva mai mîncăcios și mai bei și o bere sau un vin, suta de euro pentru o cină nu îți ajunge. S-ar putea ca unii să zică că nu e chiar așa de mult, dar dacă vă gîndiți la salariile de la noi, mai gîndiți-vă! Ei bine, la prînz am mîncat în campusurile universitare, la cantinele unde mănîncă tot poporul universitar, profesori, studenți, personal, ce o mai fi pe acolo. Ce poți mînca la cantină? Păi, o iei ușor cu supele, care sînt de vreo două-trei feluri, supe creme, ciorbițe, apoi salate de toate soiurile, în care abundă legumele, semințele, pastele etc., apoi treci la zona de fel principal, unde ai de regulă o sumedenie de opțiuni și combinații, de la miel și pui la vită sau pește, cu sosuri diverse și garnituri pe măsură. Mai iei și un desert din ofertă, ceva răcoritoare, poate o cafea. Ca românul, iei mult și aproape din toate cîte puțin, apoi te străduiești să mănînci tot, de rușine, și te gîndești ce greu va fi la sală cînd te întorci acasă. A, să nu uit. Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate, de confort, de bine. De altfel, așa sînt toate spațiile universitare, bibliotecile, spre exemplu, concepute ca spații deschise, comunicante. Dincolo de glumă însă, de ce aduc vorba despre masă? Pentru că, la aceste cantine, prețul mîncării este derizoriu în raport cu cel de la restaurante, iar mîncarea este foarte diversificată și sănătoasă. Practic, ești într-un paradis al mîncărurilor. Spre deosebire de eternele pulpe de pui cu cartofi pireu de la noi (sau de alte cîteva sortimente la fel de obosite), acolo studentul, dar omul, în general, are posibilitatea să mănînce diversificat și sănătos. Și ieftin. E o atenție acordată dezvoltării și creșterii sănătoase. Este vorba despre interesul față de educația de calitate, manifestat chiar de la acest nivel, al nevoilor de bază, cu proiecție însă pe termen lung: un student care se hrănește bine și sănătos va deveni un cetățean care aduce plusvaloare societății.

Iertați-mă că vă bat la cap cu mîncarea. Să mai zic încă ceva, cu care să închei mai serios.

La Universitatea din Drammen am cunoscut-o pe Heidi Biseth, de la Faculty of Humanities, Sports and Educational Science Department of Culture, Religion and Social Studies. Heidi Biseth predă diverse cursuri care țin de formarea inițială a viitorilor profesori și are ca domenii de interes pe care le abordează cetățenia activă, principiile democrației, drepturile omului, multiculturalismul și diversitatea, precum și studiul comparativ al sistemelor educaționale. În prezentarea pe care ne-a ținut-o nouă a punctat cîteva aspecte interesante, nu aș spune neapărat cu totul neobișnuite pentru mine și colegii mei, dar de actualitate. Am reținut importanța pe care o acordă unei priviri deschise înspre realitatea lumii în care trăim, cu depășirea unor prejudecăți conservatoare. Spre exemplu, ne-a spus că există și la ei tendința ca profesorii să confiște telefoanele elevilor la începutul orelor, iar ea încuraja o atitudine opusă, păstrarea telefoanelor și utilizarea lor în procesul didactic. Dar, mai ales, am reținut o punere în perspectivă a rolului educației și al profesorilor. Un profesor care își începe cariera în 2022 are în față 40 de ani de muncă. Elevii pe care îi pregătește vor intra pe piața muncii după anul 2040 și vor atinge vîrful carierei lor după anul 2050, unii chiar prin 2070. Ce anume din ce îi învățăm azi îi pregătește pe ei pentru anul 2050 sau 2070? Ce anume din ce învață un tînăr profesor îl pregătește pe acesta să îl pregătească pe elevul care acum începe școala și va trăi în anul 2050 sau 2070, într-o societate care va fi, fără îndoială, cu totul alta decît cea de acum? Sînt întrebări la care trebuie să reflectăm, fiecare dintre noi, dar și sistemul în sine.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.