Excepționalismul american în 2024

Publicat în Dilema Veche nr. 1028 din 21 decembrie – 27 decembrie 2023
John F. Kennedy/ wikimedia commons
John F. Kennedy/ wikimedia commons

Pe măsură ce alegerile prezidențiale americane din 2024 se apropie, putem observa trei tabere principale ale dezbaterii despre cum ar trebui să se raporteze SUA la restul lumii: internaționaliștii liberali, care predomină de la al Doilea Război Mondial încoace, adepții replierii, care vor retragerea SUA din anumite alianțe și instituții, și susținătorii „America First”, care au o viziune îngustă, izolaționistă pe alocuri, în privința rolului Americii în lume.

Vreme îndelungată, americanii au considerat că țara lor e excepțională din punct de vedere moral. Stanley Hoffman, un intelectual franco-american, spunea că, în vreme ce fiecare țară de consideră unică, Franța și SUA se remarcă prin convingerea că valorile lor sînt universale. Limitată fiind de echilibrul european al puterilor, Franța nu și-a putut urmări pînă la capăt ambițiile universaliste. Doar SUA au avut capacitatea să o facă.

Ideea nu e că americanii sînt moralmente superiori, ci că mulți dintre ei vor să creadă că țara lor reprezintă o forță a binelui în lume. Realiștii s-au plîns de multă vreme că acest moralism al politicii externe americane interferează cu o analiză clară a puterii. Și totuși, cultura politică liberală americană a influențat hotărîtor ordinea internațională de după cel de-al Doilea Război Mondial, e un fapt care nu se poate nega. Lumea de azi ar arăta cu totul altfel dacă Hitler ar fi fost victorios sau dacă Uniunea Sovietică a lui Stalin ar fi cîștigat Războiul Rece.

Excepționalismul american are trei surse. După 1945, sursa predominantă a fost moștenirea iluministă, mai precis ideile liberale adoptate de părinții fondatori ai Americii. După cum a spus președintele John F. Kennedy, „«puterea magică» pe care o avem de partea noastră e dorința fiecărei persoane de a fi liberă, dorința fiecărei națiuni de a fi independentă. […] Cred că sistemul nostru corespunde în mai mare măsură principiilor fundamentale ale naturii umane și cred, de aceea, că în cele din urmă vom reuși”. Liberalismul iluminist consideră că aceste drepturi sînt universale, nu limitate la SUA.

Desigur, americanii s-au confruntat întotdeauna cu contradicții în implementarea ideologiei lor liberale. Flagelul sclaviei era înscris în Constituție, iar Congresul a adoptat Legea drepturilor civile (The Civil Rights Act) din 1964 la mai bine de o sută de ani de la Războiul Civil. Rasismul e și astăzi un factor important în politica americană.

Americanii au păreri diferite și în privința modului de a promova valorile liberale în politica externă. Pentru unii, proiectul universalist a devenit o scuză pentru a invada alte țări și a impune regimuri pro-americane. Rasismul a jucat un rol incontestabil în intervențiile americane din locuri ca Mexic, Haiti și Filipine. Pentru alții, însă, liberalismul a fost imboldul pentru crearea unui sistem de drept internațional și de instituții internaționale care să protejeze libertatea americană prin temperarea anarhiei internaționale.

Un al doilea filon al excepționalismului american provine din rădăcinile puritane ale țării. Cei care au părăsit Anglia pentru a-l sluji pe Dumnezeu în Lumea Nouă într-un mod mai pur se considerau un popor ales. Proiectul lor nu avea natura unei cruciade, atitudinea lor fiind mai degrabă anxioasă și reținută, comparabilă cu cea a adepților „replierii” din zilele noastre, care vor să modeleze America după chipul unui oraș de pe munte la care năzuiesc ceilalți.

Și părinții fondatori își făceau griji că noua republică și-ar putea pierde virtutea, la fel ca republica romană. În secolul al XIX-lea, diverși vizitatori europeni, de la Alexis de Tocqueville la Charles Dickens, au remarcat obsesia americană pentru virtute, progres și declin. Dar această preocupare morală era orientată mai mult spre interior decît spre exterior.

A treia sursă a excepționalismului american stă la baza primelor două: simpla mărime a Americii și situarea ei i-au conferit dintotdeauna un avantaj geopolitic. De Tocqueville a remarcat deja în secolul al XIX-lea amplasamentul geografic special al Americii. Protejată de două oceane și avînd granițe cu țări mai puțin puternice, ea s-a putut concentra din plin asupra expansiunii către Vest, pe parcursul secolului al XIX-lea, evitînd luptele eurocentriste pentru supremația mondială.

Dar cînd SUA au devenit, la începutul secolului al XX-lea, cea mai mare economie a lumii, America a început să gîndească în termeni de putere globală. Țara dispunea, în fond, de resurse, de spațiu de manevră și de vaste oportunități pentru a face tot ceea ce-și dorește – bune și rele. Avea motivația și capacitatea de a deveni un producător de bunuri publice globale de prim rang și libertatea de a-și defini interesul național în diferite moduri. De aceea, SUA au susținut un sistem comercial internațional deschis, libertatea mărilor și a altor bunuri comune, și dezvoltarea instituțiilor internaționale. Mărimea țării constituie o bază realistă importantă pentru excepționalismul american.

Izolaționismul a fost răspunsul pe care America l-a dat echilibrului global al puterii din secolul al XIX-lea. Republica americană, relativ plăpîndă, putea fi imperialistă față de vecinii săi mai mici, dar trebuia să practice o politică realistă precaută față de puterile europene. Chiar dacă doctrina Monroe afirma o separare între emisfera vestică și echilibrul european al puterii, o astfel de politică a putut fi menținută numai fiindcă coincidea cu interesele britanice și cu controlul exercitat de Royal Navy asupra mărilor.

Dar, pe măsură ce puterea Americii a crescut, opțiunile sale s-au multiplicat. Un punct de cotitură important a avut loc în 1917, cînd președintele Woodrow Wilson a rupt cu tradiția și a trimis două milioane de americani să lupte în Europa. Chiar dacă Societatea Națiunilor liberală creată de Wilson la finalul războiului a fost respinsă de concetățenii săi, ea a pus bazele Organizației Națiunilor Unite și ale ordinii liberale de după 1945.

Astăzi, președintele Joe Biden și cei mai mulți dintre democrați declară că vor să mențină și să păstreze ordinea existentă, în vreme ce Donald Trump și susținătorii „America First” vor să o abandoneze, iar adepții replierii din ambele tabere speră să poată alege dintre rămășițe. Rezultatul alegerilor de anul viitor va avea efecte profunde asupra conflictelor actuale din Europa, Asia și Orientul Mijlociu.

Joseph S. Nye, Jr., profesor la Universitatea Harvard şi fost vice-secretar SUA al Apărării, e autorul, printre altele, al volumului în curs de apariție A Life in the American Century  (Polity Press, ianuarie 2024).

Copyright: Project Syndicate, 2023

www.project-syndicate-org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un Boeing 737 Max 8 a căzut în gol peste 7.000 de metri: 13 oameni au ajuns la spital
Un zbor Korean Air cu destinația Taiwan a trebuit să se întoarcă după ce a fost detectată o defecțiune la presurizare. Datele de zbor arată că avionul a coborât peste 7,6 km într-o perioada de circa cinci minute, la scurt timp după decolare.
image
Dezvăluiri despre accidentul de la fabrica de cașcaval din Ibănești. Patronul a murit sub ochii soției
Ies la iveală noi detalii despre cumplitul accident de muncă de la Ibănești. Cei patru muncitori au murit din cauza unor cantități mari de amoniac și acid sulfuric de pe fundul bazinului pe care trebuiau să-l curețe. Unul dintre angajații morți avea un bebeluș de numai o săptămână.
image
Vacanță de coșmar pentru o familie de români care a mers în Grecia cu mașina: a rămas fără BMW, bani și documente. „A intrat peste noi în casă”
O familie de români, care a mers cu mașina în vacanță în peninsula Halkidiki, Grecia, a trecut prin clipe de coșmar. Le-a fost furată mașina din parcare, în care aveau documente, bunuri și bani. „A intrat peste noi în casă”, a povestit proprietara mașinii.

HIstoria.ro

image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.